În timp ce Kate Perry îşi trăgea pe ea rochia de friptură din latex, cu mesajul Forward, unul dintre sloganurile de campanie ale lui Obama, cîntăcioşii români o puneau de-o afacere: pe 9 noiembrie a început campania electorală, implicit şi circul cu muzică şi alte şpăgi oferite de partide. The Song Remains the Same, cum ar zice rockerul pîrît Crin Antonescu. Spre exemplu, electoratul din Săveni, judeţul Botoşani, o să danseze după cum le cîntă interpreta de muzică populară Margareta Clipa, prietenă bună cu Liliana Mincă Ghervasuc, candidat din partea PP-DD.
De remarcat că rapsodul Constantin Enceanu se mîndreşte că 90% dintre cei cărora le-a făcut campanie au şi cîştigat. „Unde dă cu busuiocul, răsare norocul“, spune Enceanu, care şi-a antamat deja vreo 20 de cîntări electorale. Unde-a mai dat cu busuiocul Enceanu? În campania din primăvară a lui Antonie Solomon, fostul primar al Craiovei. Cine a cîştigat? Lia Olguţa Vasilescu, actualmente primarul Craiovei. Din aceleaşi motive financiare, dar ideologic diferite, Taraful din Clejani bagă concerte grupa mare în campanie, la peste 5.000 de euro bucata: „Nu ţinem cont de culoarea politică, nu transmitem mesaje politice şi nu avem melodii politice“, zice Ioniţă. Exact asta mai lipsea acum, după ce Margherita s-a înscris la o facultate de jurnalism de unde ar trebui să deprindă, în sfîrşit, echidistanţa financiară.
Nici Horia Brenciu nu vrea să-şi asocieze numele cu vreo formaţiune politică, dar adevărul e că nu s-ar da în lături de la o cîntare mai aşa, de miting popular, unul fictiv de altfel, propus recent de Evenimentul Zilei. Pretenţiile lui Brenciu sînt mari, totuşi, pentru o ţară în care s-a cam furat tot: 15.000 de euro, transport, cazare în zece camere pentru tot band-ul lui, masă şi să le fie pusă la dispoziţie tehnica de sunet. Mai departe: Trupa Voltaj se află în topul preferinţelor USL-iştilor. Au cîntat cu ocazia alegerilor locale la Suceava, Ploieşti şi Orăştie (unde USL a cîştigat preşedinţia consiliilor judeţene), iar acum cer 8.500 de euro pentru concert. Deci au mînă bună, în ciuda muzicii pe care o cîntă.
Şi trupa Vunk se află în topul USL-iştilor, mai ales că melodia Vreau o ţară ca afară a devenit, în mod perfect demagogic, imnul acestui partid. Au cîntat în draci astă vară la mitingurile USL, de mai era puţin şi-l trezeau şi pe Crin Antonescu din somn cu bis-urile. Nici Mihai Trăistariu nu mai poate pune geană peste geană: USL, PDL şi PP-DD se bat pe semnătura lui. La locale a cerut 1.500 de euro pentru o cîntare şi-a avut cu 10 concerte mai mult decît zilele de campanie electorală. Cum ar veni, „Politica mea este cîntecul şi îmi fac meseria de artist“, cum zicea nea Beni, care cîntă acum cu trupa Millenium. Lui Benone Sinulescu îi place s-o facă mai ales în zona Buzăului, că acolo s-a născut. S-a notat, Cezar Preda?
Alte veşti bune pentru fani: în campania trecută, CRBL a făcut 2.130 de km prin ţară, pentru a susţine concerte. Zilele astea îşi face bagajul, povestea se va repeta. Elis Armeanca, Violeta Constantin, Liviu Puştiu’, Liviu Guţă şi Mihăiţă Manu de la formaţia Gipsy Casual au cîntat şi ei în Piaţa Constituţiei pentru pliciul lui Prigoană. Moca, că i-a obligat Bahmuţeanca. Rezultatul îl ştim cu toţii şi sperăm că de data asta îşi vor găsi o cumetrie mai mişto. Chiar dacă, în 2010, Fuego a apărut la o şedinţă a Partidului Conservator, îmbrăcat în costum tradiţional, pentru a interpreta melodia Ca românul nu-i nici unul, anul ăsta va cânta pentru orice candidat care va marca 2.000 de euro plus TVA. În definitiv, trebuie să atingă şi el măcar pragul minim electoral, de 10.000 de euro, ca să aibă mă-sa cu ce să-mpodobească bradul.
Publicat în Cațavencii, nr 45, 14-20 noiembrie 2012
