Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Petrolul, gazul și redevențele (I)

Zoom Petrolul, gazul și redevențele (I)

Săptămâna trecută, compania americană Black Sea Oil & Gas a început un atac de PR furibund, acuzând Parlamentul României că întârzie în mod nejustificat votarea legii care ar permite începerea exploatării gazelor naturale din Marea Neagră. Atacul a fost efectuat prin intermediul publicației online g4media.ro, controlată de către Cristian Pantazi și Dan Tăpălagă, care au prezentat lucrurile ca și cum amânarea votării Legii Offshore ar aduce mari pierderi fiananciare României, de vină fiind actuala majoritate parlamentară care face jocurile rușilor. Pentru cei care au deschis mai târziu televizoarele, Cristian Pantazi și Dan Tăpălagă provin de la publicația online hotnews, singura publicație românească despre care există dovezi certe că au promovat interesele americane contra-cost.

Puțină istorie recentă

n-a omorât pe nimeni, așa că vă vom spune cum a ajuns România atât de interesantă pentru marile companii din industria petrolieră. Timp de aproximativ 20 de ani, între România și Ucraina s-a dat o luptă acerbă pentru delimitarea platformei maritime și a zonelor economice exclusive. Chiar dacă Ucraina, în speranța că va obține o mare parte din drepturile de exploatare a resurselor din Marea Neagră, a făcut diverse tumbe diplomatico-juridice, declarând Insula Șerpilor drept zonă locuită, pentru a-și putea extinde apele teritoriale, în 2009 România câștigat procesul intentat Ucrainei la curtea Internațională de Justiție de la Haga. Echipa condusă de Bogdan Aurescu, actualmente consilier prezidențial, a obținut în urma negocierilor aproximativ 80% din ceea ce-și propusese, conform declarațiilor lui Bogdan Aurescu la data deciziei finale a CIJ. Important este că acest procent înseamnă 9.700 de kilometri pătrți care ascund zăcăminte importante de gaze naturale și petrol

Conform celor mai pesimiste estimări, zonele câștigate de România la CIJ conțin zăcăminte de aproximativ 100.000.000.000 de metri cubi de gaz și 10.000.000 de tone de țiței.

Dacă am merge și mai departe

în istorie, am descoperi că România a fost, multă vreme, una dintre țările aflate în fruntea inovațiilor în materie de explaotare a petrolului și gazelor naturale. Chiar și în timpuri mai proaspete, România a fost furnizor de tehnologie de exploatare către țări mult mai bogate decât noi în resurse de petrol și gaze. Dar, ca în multe alte domenii, am pierdut avansul și ne-am transformat din frunizori de tehnologie într-o țară care își cedează resursele și profitul obținut din exploatarea acestora. Avansul tehnologic a dispărut, fiind înlocuit de nepăsare și de cedare complice. Nu e nici naționalism și nici nostalgie. Este o constatare tristă a unei realități la fel de triste.

Norvegia a descoperit, la un moment dat, că stă lângă niște resurse fabuloase de gaze și petrol, plasate de pronie în zona lor din Marea Nordului. Norvegienii au cântărit, la cel moment, dacă să-și vândă repede resursele, pe bani nu neapărat mulți, sau dacă n-ar fi mai potrivit să facă un efort, să investească în cercetare și educație în zona acestor tehnologii specifice și să exploateze ei înșiși resursele pe care le au, în avantajul net al norvegienilor. În 1996, Fondul Suveran Norvegian a fost alimentat cu primii bani obținuți din exploatarea petrolului din Marea Nordului, iar în septembrie 2017 fondul Suveran Norvegian, ale căror venituri provin, în principal, din exploatarea petrolului norvegian a atins colosala capitalizare de 1.000 de miliarde de dolari. Guvernul norvegian nu se atinge de acești bani, considerați ca fiind ai cetățenilor norvegieni, ci doar împrumută pe termen scurt, înapoindu-i cu tot cu dobândă. Aceștia sunt banii Norvegiei puși de-o parte pentru perioada ce va urma momentului în care resursele de hidrocarburi se vor fi terminat. Fondul Suveran Norvegian a investit bani în peste 9.000 de companii la nivel global, deținând aproximativ 1,3% dintre acțiunile existente în întreaga lume și 2,3% dintre acțiunile europene. Fiecare cetățean norvegian deține, la nivel teoretic, 190.000 de dolari din acest fond, dar nu-i poate retrage pentru cumpărături, fiind banii pentru viitorul țării.

Norvegienii și-au dat seama

de un lucru de care piariștii români ai interselor americane, cot la cot cu politicienii români, nu vor să țină cont: resursele naturale nu pleacă nicăieri dacă nu sunt exploatate. Zăcămintele de petrol și de gaze naturale nu se urcă în cursele low-cost și nu zboară spre țări în care ar fi exploatate mai bine. Nu, ele rămân acolo unde se află de zeci de mii de ani, până când proprietarul lor se hotărăște să le epuizeze. Întrebarea pe care și-au pus-o norvegienii și pe care refuzăm să ne-o punem noi este dacă epuizarea resurselor merită să fie făcută acum, imediat, în interesul financiar al altora, sau le epuizăm noi, proprietarii, când ne vine la îndemână?

A face presiuni prin intermediul unei publicații sau al mai multora asupra unui stat ca să-și cedeze cât mai repede resursele, în schimbul unor redevențe ridicole și al unor câștiguri hilare este dovada unui joc meschin. Că acest joc îmbracă forma luptei ideologice, că întârzierea exploatării resurselor este prezentată drept un atac la bunăstarea cetățenilor români, nu este decât dovadă ticăloșiei remunerate mai mult sau mai puțin corespunzător.

Repetăm: zăcămintele de gaze naturale și de petrol nu ruginesc, nu se uzează moral, nu se plasează sub imperativul privatizării cu orice preț, așa cum se plasa industria energofagă constuită înainte de 1989. Cum nu e nicio grabă cu exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră, avem timp, săptămâna viitoare, să povestim despre prețuri, redevențe și prejudicii.

2 comentarii

  1. #1

    Haideti sa lamurim o chestie:asa zisii bani din marile resurse petroleriere din M Nordului ale norvegienilor NU vor fi ale norvegienilor in caz de un conflict mai mare international-o tara cu doar 4 milioane de locuitori si o suprafata de aproape doua ori mai mare ca a Romaniei nelocuilibila de la jumate in sus spre polul nord este sub tutela M.Britanii si chiar SUA(de asta nu sunt in UEamandoua)Anglo-americanii cu norvegienii au M.Nordului,Europa centrala-UE au conductele din Siberia!!Cat de amabil ai vrea sa fii din punct de vedere politic si economic o rivalitate exista intre aceste zone.M Neagra e o zona sensibila la conflicte: aici nu e “stabilitatea” economica din bazinul M Nordului,pazit strasnic de flota britanica(norvegienii nici nu au contat cat o musca in al2 lea razboi mondial).In bazinul M Negre sunt ucrainii,turcii,rusii,putin mai jos grecii si mai spre est tarile caucaziene.UE ar avea nevoie de aceste resurse,nu SUA.Beneficiul ar fi si al tarii.Ceea ce da nervozitate Bruxellului e orientarea financiar militara un pic exagerata a lui Johannis!Am mai spus-o:anglo-americanii nu privesc cu ochi buni stabilitatea economica a UE:pt ei sunt un rival economic.

  2. #2

    Am crezut ca articolul e si despre echipa de fotbal Gaz metan Medias din Liga Betano. Unul dintre comentatorii meciurilor acesteia de pe LOOK TV una doua ii tot da cu “gazul”.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

romania100
Editoriale
  • Piața Victoriei teleormănenilor asupra românilor de pretutindeni

    14 august 2018

    După ce  a adus drept jertfă o fecioară neprihănită cu chistolul la jartieră, aruncînd-o dincolo de gardurile de protecție ale Guvernului în ghearele balaurului cu mai multe capete, Jandarmeria Română, […]

  • Muieutică și adevăr

    14 august 2018

    Pietroaiele care au zburat vineri seară spre jandarmi s-au întrupat dintr-un cuvînt. Așa a profețit domnul Liiceanu și așa s-a întîmplat. Revoluția a urmat, ascultătoare, drumul indicat de cele patru […]

  • Jandarmurdăria

    14 august 2018

    Concluzii după ridicarea norului de fum și gaze lacrimogene: 1) Jandarmeria nu poate fi judecată cu aceeași măsură cu care îi judecăm pe cei care au participat la protest. Nu […]

  • Scopul scuză mijloacele de tracțiune ale partidelor

    7 august 2018

    Săptămîna trecută, Klaus Iohannis și-a lăst bicicleta la poartă și a intrat călare pe Dragnea în Ierusalimul liberal, în aplauzele zarafilor. Oricît de deșelat ar arăta Dragnea și oricîte măgării […]

  • Procurorul Poporului

    7 august 2018

    Din adîncul temniței, cocoșat de o pedeapsă cît eternitatea, judecătorul Mircea Moldovan, numărător de voturi la alegerile prezidențiale din 2009, povestește frauda. Moldovan era atunci membru al BEC, vicepreședinte al […]