Bucurie de nedescris pentru echipa de producție din spatele raportului despre activitatea DNA al lui Tudorel Toader, după ce discursul de 38 de pagini a primit cea mai înaltă distincție pe care un discurs lung, plictisitor și tendențions o poate lua la Festivalul de Film de la Berlin: Ursul Maro.
“Drama acestui bărbat obligat să deschidă gura și să vorbească în cuvinte umane, deși are mari dificultăți în a-și exprima gîndurile sub orice formă, este absolut colosală”, spune unul dintre membrii juriului. “Rareori mi-a fost dat să văd atîta patetism învelit în cuvinte de carton și amestecat apoi cu argumente copilărești și link-uri din ziare. Vă spun, discursul ăsta e o capodoperă. E o incursiune în singurătatea unui neuron. Merita cu vîrf și îndesat să ia premiul.”
Dacă criticii s-au arătat încîntați de cît de lung și plictisitor e discursul lui Toader, exact ca orice film artistic de succes, nu același lucru se poate spune și despre oamenii de rînd, care nu par să guste prea mult sofisticatul discurs. “Să-și bage discursul în fund! Dacă aș posta aici paragrafe din raport, FB mi-ar dezactiva contul. Un bărbat derutat încearcă să vindece Justiția chinuind niște cuvinte. Și cuvintele alea gem de plăcere. Iaca filmu’. Știu, nu înțeleg eu cuvintele ca artă. Dar toți «Urșii maro» fac conferințe de presă ieftine cu curve și înjurături vîndute fraierilor drept artă. Pe piața liberă sînt falimentare, n-au public. Să-și bage discursul în fund.”
1.436 de vizualizări
