Două idei nedigerabile pentru România într-o singură săptămînă: NU bani de la stat pentru biserici, DA căsătorii între homosexuali. Autor: tipul acela cu codiță de cal.
Reporter: Care sînt raporturile lui Cernea cu cele nevăzute și nepipăite: OZN-uri, Dumnezeu, superstiții, karma?
Remus Cernea: În privința realității obiective, știința este aceea care ne poate oferi răspunsuri care să aibă un anumit temei. Desigur, știința nu oferă decît adevăruri provizorii, dar prefer adevărurile provizorii unor iluzii cu aparența de adevăr absolut. Ar trebui să ne păstrăm în permanență spiritul critic, iar aceia care fac afirmații extraordinare („le-a vorbit Dumnezeu”, „au fost răpiți de extratereștrii” etc.) trebuie să prezinte argumente în favoarea susținerilor lor. Deocamdată nimic supranatural nu a putut fi probat, astfel că față de asemenea pretenții rămîn sceptic. De dragul unei discuții speculative, pot privi cu un anumit interes astfel de teme, dar, în absența oricărei probe verificabile, nu le pot lua, cu adevărat, în serios. Însă aceasta este opțiunea mea personală, fiecare este liber să considere ce dorește cu privire la astfel de chestiuni.
Rep.: Care este legătura dintre sărăcia poporului și banii dați de stat popilor?
R.C.: Am văzut analize care fac o corelație între gradul de religiozitate al unei țări și nivelul de trai al cetățenilor. De regulă, țările cu un număr mare de persoane fără religie au un standard ridicat de civilizație, democrație și prosperitate. E o glumă care circulă printre norvegieni: “Îi mulțumim lui Dumnezeu că a vrut ca noi, norvegienii, să fim în majoritate atei”.
Sper ca persoanele religioase să nu permită politicienilor specularea credințelor lor pentru interese electorale. Consider că este crucial pentru un om, indiferent dacă are sau nu o religie, să se construiască pe sine din punct de vedere etic. Or, etica veritabilă presupune inclusiv un grad ridicat de înțelegere și empatie față de persoanele care au opțiuni diferite de viață. Acele societăți care tind spre uniformizarea opiniilor nu sînt cu adevărat libere.
Dacă oamenii doresc să ofere banii lor bisericilor, sînt liberi să o facă, dar mi-aș dori să decidă acest lucru după ce s-au asigurat că au o școală de bună calitate pentru copiii lor, că există un spital în apropiere la care pot apela cu încredere, că au dezvoltat un grad ridicat de acceptanță și toleranță față de cei cu opțiuni diferite. Pledoaria mea este pentru o societate a libertății, dialogului, diversității și solidarității. Ceea ce susțin funcționează, în bună măsură, în multe țări europene și în Statele Unite, exact acelea care atrag cei mai mulți imigranți, inclusiv din România.
Rep.: De ce perplexitatea dumneavoastră și răutățile politicienilor vă înconjoară aparițiile publice?
R.C.: Nu am perplexități. Cred că sînt lucid, am convingeri democratice puternice și perseverență și pragmatism în a le promova. Am știut de la bun început că propunerile mele se vor lovi de numeroase reacții “conservatoare”. Am studiat însă multă teorie politică și sînt pasionat de istorie, astfel că știu cît de greu vin uneori schimbările și care este prețul care trebuie plătit pentru ele. În politică, dacă te lupți pentru niște valori, nu ai cum să nu acumulezi cicatrici. Dar tuturor celor care mă atacă pe nedrept le întorc și celălalt obraz. Sînt convins că propunerile mele se vor împlini la un moment dat. Cu cît mai repede, cu atît mai bine pentru societatea românească.
Rep.: România merită un om politic Cernea?
R.C.: Sînt unul dintre cei mai mediatizați politicieni, iar susținerea pentru mine și Partidul Verde este în creștere. Sînt convins că sondajele de opinie vor arăta că multe dintre opiniile pe care le exprim, fie că privesc mediul, drepturile omului, educația sau funcționarea democrației, se bucură de o tot mai largă susținere. De aceea, sînt încrezător că schimbarea va veni…
Publicat în Cațavencii, nr. 15(93), 2013
