Formula din titlu a fost impusă de Nichita Stănescu, cu geniul său ploieștean și regățean, pentru a desemna felul în care ne trăim unele dintre experiențe și, pînă la urmă, viața. În Lumea ca literatură, volumașul de amintiri al lui Ioan Groșan, ea pare a fi devenit unghi de observație și principiu de compoziție, lucru cu atît mai important cu cît scriitorul a fost adesea redus, printr-o lectură superficială, la statura unuia comic.
Groșan are faimă de umorist și, orice ar face, faima îl însoțește și, vai, îl sărăcește – fiindcă autorul unor excepționale nuvele și microromane a mers și pe versantul dramatic al existenței, urcîndu-l dimpreună cu personaje memorabile precum cele din Marea amărăciune.
În Lumea ca literatură, însăși epoca în care se cuprind întîmplările povestite în carte e una tristă: cea, de un cenușiu mizerabil, a regimului comunist. Groșan se desparte de ea rîzînd, punînd sub lupă absurdul cotidian în care și-a trăit tinerețea și rememorîndu-l pentru știința generațiilor mai noi. Ajuns la Cannes după 1990, ca „actor” cu un rol episodic în Balanța lui Pintilie, Groșan pare – și este – un cobai al socialismului real prins într-un spot de lumină, într-o lume neverosimilă, ireală. Fără cazare, fără bani, înfometat, însetat (nu neapărat de apă) și dornic de împreunări cu reprezentante ale sexului frumos din putredul Occident, personajul este chiar tragicomic, de rîsu’-plînsu’, un jeune comédien care doarme mai întîi pe plajă, iar apoi în mașina Eugeniei Vodă. Ce i s-a întîmplat la Cannes „eroului” nostru se poate citi în carte – dar e de menționat că autorul nu cade nici în jelanie, nici în „umorul” de factura celui promovat de televiziunile românești. Spre deosebire de manufacturieri și bieți diletanți, Groșan este un extraordinar scriitor, iar diferența de nivel se vede imediat. Deși fără profunzimea scrisului său literar, amintirile lui se citesc cu delectare, cartea fiind mult prea scurtă pentru pofta noastră de a o parcurge.
Se întrevede cumva o continuare?
Ioan Groșan, Lumea ca literatură. Amintiri, Editura Polirom, Iași, 2014, 184 p.
