România, pământ românesc! Țara sub regimul burghezo-vegetarian

Vine Postul Crăciunului, așadar urmează 40 de zile de meniu bazat doar pe floră, fără pic de faună în farfurii; avem știri despre pregătiri:

Angajații unui supermarket au lipit pe mezelurile din rafturi abțibilduri cu „Nou! De Post! Nu conține carne!“. Întrebați ce vor face după post au răspuns: „Le dezlipim, deși nu ni se pare normal, fiindcă textul lor e absolut corect!“.

Angajații altui supermagazin au modificat cu markerul etichetele, scriind „st“ peste „rc“ și transformând „porc“ în „post“; astfel, clienții vor putea cumpăra „Costiță de post“, „Tobă de post“, „Ciolan de post afumat“, „Slănină de post cu șoric“ etc.

Știind că multe zile din post sunt de dezlegare la ulei și vin, alți patroni de prăvălii au oferit promoții speciale, gen „Ulei și vin, să meargă din plin!“: la cinci litri de vin clientul primește și un litru de ulei, să-l bea înainte ca să nu-l muște maimuța.

Întrebat dacă în zilele de post sătenii se gândesc la spirit mai mult decât în restul anului, un domn primar ne-a răspuns: „N-aș zice asta; la cum îi cunosc, ei se gândesc la spirt în fiecare clipă, fie ea de post sau de nepost!“.

Același edil a menționat că nici în restul anului localnicii nu se prea omoară cu produsele de dulce: „Veniți până la noi la bufet, să vedeți cum stă praful de două degete pe sticlele de suc, lichior și siropuri!“.

Posesorii de centrale eoliene așteaptă cu interes consumul de fasole din post, pentru a folosi forța vânturilor, dar printre ei există și pesimiști: „În postul trecut, de la vânturile vecinilor mi s-au îngălbenit și pleoștit palele turbinei!“, a spus unul dintre ei.

Mulți patroni de localuri și-ar dori ca în post să fie cald, să poată sta oamenii și la terasă, nu doar înăuntru, „unde se aburesc și se umflă geamurile de la ce trag unii“; alții au montat deja cabine din policarbonat bine izolate, cum se amenajau, mai demult, pentru fumători.

Având experiența anilor trecuți, un gospodar a pus purceilor nume luate din manualul de botanică al copilului. Astfel, de Florii, el a băut în cinstea lui Ghiocel, iar în post va mânca doar vegetale, adică pulpă de Kiwi și ceafă de scroafă Zambila.

Aflați în control prin piețe, inspectorii au surprins un individ care înșela clienții, vânzându-le verdețuri „de post“; bieții oameni, de bună credință, nu bănuiau că respectivele plante erau carnivore și conțineau produse de dulce – mai exact, canari și hamsteri.

Iată ce pot face două mâini dibace: accesorii de Crăciun din produsele de post!

Când curățați cartofii pentru ciorbă, tocăniță sau altă mâncare de post, fâșiile de coajă să fie cât mai subțiri și mai lungi: vor da bine în brad, pe post de ghirlande, mai ales că până atunci vor deveni pufoase și de un verde vesel!

Când alegeți fasolea pentru ciorbă, iahnie sau tort (e treaba fiecăruia ce gătește din fasole, puteți face din ea și înghețată!), păstrați boabele stricate, cu găuri de viermișori: trecând prin ele o ață obțineți alte ghirlande! Dacă șiragul iese prea scurt, îl dăruiți unei mătuși mioape, drept colier de perle!

Când pregătiți nuci pentru cozonaci (ciorbă, iahnie etc.), încercați să le desfaceți frumos de la jumătate și să scoateți miezul fără să crăpați cojile. Acestea, pe post de bărcuțe, merg ca daruri de Crăciun pentru copii, iar lipite cu aracet merg ca globuri. Dacă le umpleți cu nisip, să pară pline, merg ca nuci pe care le puteți returna la magazin, să luați banii înapoi. Succes!