Românii se învârt mai tare decât vortexul polar

Când e februarie, iar vortexului polar îi slăbește bărbăția, zăpada și gerul pun stăpânire peste țară, producând efecte specifice; deținem informații proaspete:
Angajați ai primăriei au fost trimiși prin nămeți, cu lopeți, o busolă și o hartă, să facă tunel până la locuința domnului edil, încât acesta să poată veni la muncă. Fiindcă au ținut harta pe dos, cu sudu-n sus, n-au ajuns la primar, ci la bufet, unde stau și acum. / În așezarea alăturată, fără a fi siliți de nimeni, sute de alegători au pornit de capul lor, tot cu lopeți, să facă potecă până la casa edilului; se pare că, de fapt, gestul n-a pornit din prețuire, ci pentru că acesta își sărbătorea ziua de naștere și trebuia să le dea de băut. / Al treilea primar a sfătuit oamenii din localitate să iasă la deszăpezit, ca să nu se chinuie să umble prin troiene, ci „să meargă pe poteci”; cum era virusat și avea nasul înfundat, oamenii au înțeles „să meargă la bodegi”, așa că s-au conformat. / Al patrulea a trimis pe teren un tractor din care meșterul Gică să arunce cu lopata sare peste carosabilul înzăpezit; după o oră Gică avea bani de băut, iar oamenii din cartier aveau sare de murături, fără iod. / Al cincilea edil a vrut să arate alegătorilor că e om gospodar, genul care face vara sanie și iarna car: de cum au dat zăpada și frigul, a instalat în localitate corturi anticaniculă cu aer condiționat și apă minerală rece. / Niște compatrioți au inventat cea mai economică metodă de încălzire cu lemne: „Toți avem pari, ne batem cu ei și ne încălzim. După ce se rup îi băgăm în foc, sub cazan, scoatem rachiu și iar ne încălzim! Doi în unu, cum ar veni!”.