În scandalul din jurul DNA, încă de anul trecut au începută să cadă capetele colaterale. Pe post de pagube. Procurori care ani de zile au ținut stindardul sus, conducând dosarele care dădeau atât de bine în bilanțurile DNA prezentate cu fast de către Laura Codruța Kövesi, au început să intre ei înșiși în malaxorul sistemului pe care l-au condus.
Mihaela Iorga Moraru, de exemplu, trimisă în judecată de DNA recent, după suspendarea cu scandal de anul trecut, a fost printre procurorii care au instrumentat dosarele “Trofeul Calității” și “Zambaccian”, dosare care au dus la condamnarea lui Adrian Năstase. Tot procuroarea Moraru a instrumentat dosarul Microsoft, actualmente clasat. În momentul suspendării sale din DNA, de către doamna Kövesi, Mihaela Iorga Moraru se ocupa de 122 de dosare, cam mult chiar și din punctul de vedere al șefilor ei. Speculațiile legate de motivele care au dus la un război între Iorga Moraru și Țuluș, pe de-o parte, și Kövesi, pe partea cealaltă, rămân specialitatea celor preocupați în special de dedesubturile parchetelor, dar evoluțiile recente din dosarul fostei vedete DNA – Structura centrală merită puțină atenție.
Mihaela Iorga Moraru a fost trimisă în judecată de către DNA pe 8 februarie, pentru favorizarea infractorului Florian Walter, acuzat, tot de DNA, de evaziune fiscală și de mai multe alte infracțiuni economice. Folosindu-și mijloacele specifice, ziarecom, prin recepționerul de rechizitorii Ionel Stoica, a pus mâna pe dovezi din dosarul procuroarei Iorga Moraru, unele dintre acestea fiind niște convorbiri telefonice dintre procuroare și Florian Walter, aflat la vremea aceea în străinătate, unde încerca să scape de încarcerarea preventivă.
Ei bine, aceste convorbiri, care sunt piesă de temelie în dosarul procuroarei, convorbiri înregistrate chiar de ea, scot la iveală, iar, un personaj căruia îi place să fie definit ca misterios. Drept e că imagini cu el nu prea există, dar povești sunt multe și îl plasează mai mereu acolo unde există câte o tranzacție extrem de puturoasă. Numele personajului este Dragoș Dobrescu și nu prea apare în dosarele DNA decât din întâmplare. Iar întâmplarea face ca identitatea lui Dobrescu să fie, de obicei, protejată, mai ales atunci când dă pe mâna procurorilor ținte vânate de ani de zile.
De data aceasta, numele lui Dobrescu apare în clar în înregistrările convorbirilor dintre Iorga Moraru și Walter, în contextul în care Walter povestește că Dobrescu vrea să-i ia firma și că de aici i s-ar trage toate problemele cu Justiția. Că nu de aici se trăgeau problemele lui Walter e una, dar că Dobrescu îi dorea firma este o realitate. De fapt, la un moment dat, profitând de problemele acționarului majoritar al Romprest, Dobrescu a și achiziționat 30% din firmă, bunul său amic Budeanu achiziționând de asemeni 13,7%. Pe lângă ei s-a mai strecurat și fiul lui Virgil Măgureanu, cu niscaiva procente.
Cei trei erau interesați de Romprest pentru că firma avea, încă de pe vremea lui Chiliman, 450 de milioane de euro garantate de Primăria sectorului 1, pentru salubrizarea sectorului pe mai mulți ani. Bani care trebuiau doar ridicați, periodic. Preluarea Romprest de către Dobrescu și parte a grupului de la Monaco nu trebuia să se împiedice de nimic. Nici de o administrație ostilă, nici de cârâielile lui Vlad Moisescu și nici de procurori care să sape mai adânc și să vadă care-s prejudiciile reale produse de Walter. Marele avantaj al lui Dobrescu era, la vremea aceea, și poate mai este și azi, echipa extinsă de paparazzi de la Cancan a lui Budeanu. Oameni care se deplasau și se deplasează prin toată Europa vânând inamici prezenți sau potențiali ai lui Dragoș Dobrescu, fotografiindu-i, filmându-i și arătându-le rezultatele muncii, fără a le și publica neapărat.
Din fericire pentru Dragoș Dobrescu, computerele în care sunt stocate filmulețele și fotografiile sunt mai bine securizate decât cele pe care le-a spart Black Cube, altfel s-ar umple piața cu imagini în care procurori, europarlamentari și oameni de afaceri se dedau unor plăceri mai mult sau mai puțin vinovate. Așa, însă, piața se umple doar cu denunțuri făcute de un martor protejat cu profunde interese în piața imobiliară din București.
2.482 de vizualizări
De unde se poate lesne deduce ca o campanie de diabolizare a dracului ne poate da pe cap pe ta’ su. Nu credeti, este o lupta care pe care, mai ceva ca la Marasesti? Cred ca trebuie s’ o luam gradat, pe rand, ca la moara, la mititica cu toti, caci se vor da pe goarna (trompeta) intre ei mai ceva ca gainarii. Niste scursuri, jeguri ale tranzitiei comunism- neocomunism, caci la noi a fost compromis si conceptul de economie de piata. Trebuie inceput de undeva, cu cineva, indiferent cine! Boala lunga moarte sigura, adica lalaiala din justitie moartea sperantei intr- un stat de drept, in dreptate ! Marian