Gândesc prea pozitiv. Deci exist?
– Iubitule, iubitule, vino repede, s-a spart o ţeavă în baie.
El vine repede (în maximum un sfert de oră) din living, unde se uita la TV. Te găseşte agăţată de ţeavă, ca de catarg, cu hainele şi părul ud, în bătaia furioasă a apei, care ţâşneşte în toate direcţiile. Parc-ai fi Kate Winslet, când a-nceput să se scufunde „Titanicul“.
– Ce s-a întâmplat?, întreabă el nedumerit şi puţin iritat că a fost deranjat de la un film cu bătăi.
– Nu vezi?
– Ce să văd? Te-ai spălat pe cap?
– S-A SPART O ŢEAVĂ! Asta de care stau eu atârnată, încercând să opresc apa.
– Şi? Ai oprit-o?
– NU!! Nu vezi că îţi ajunge deja până la brâu?
– E, nu chiar până la brâu. Cam până la glezne îmi ajunge…
► Nu există situaţie suficient de gravă încât bărbatul să nu fie tentat s-o minimalizeze. E zăpadă până la nivelul acoperişului şi sunteţi blocaţi acolo, fără provizii? Din punctul lui de vedere, lucrurile stau altfel:
– A nins un pic, o să se topească foarte repede, o să vezi. Stai liniştită, totul o să fie OK.
– Mai avem în frigider un ou şi o cutie cu lapte expirat şi cine ştie când vom putea ieşi de aici!
– Vezi? Deci avem şi o grămadă de mâncare. Ţi-am zis că o să fie bine!
► Tocmai aţi fost la ecografie şi aţi aflat că veţi avea tripleţi? Eşti puţin bulversată, ca să nu zic lividă:
– Îţi dai seama? Trei…
– Da, e foarte tare! Doar trei… O să fim, aşa, o familie mai micuţă…
► V-au spart hoţii casa, au devastat-o şi v-au furat tot ce era de valoare? O să găsească, cu siguranţă, ceva „pozitiv“ şi în asta:
– A, ia uite ce drăguţ, au uitat o şaormă în sertarul meu cu cravate şi chiloţi. Vrei?
► În faţa plutonului de execuţie, Ceauşescu şi Leana au avut, cu siguranţă, următorul dialog:
– Ce ne facem, Nicule, că ne omoară ăştia?
– Termină, dragă, cu prostiile, nu vezi că jucăm paintball?
Sexagerări
Iar copilul, ce să-ţi zic, era maestrul drogurilor. Stăpînea o reţea mondială de iarbă, dar nu se lăsa de şcoală, doar ca să aibă o acoperire OK. Dar un poliţist îl miroase şi se ţine de capul lui. De fapt, toată Poliţia e pe urmele lui şi copilul nu ştie cum să facă să scape. Odată, poliţistul îl pîndeşte în faţa casei în frig, îţi dai seama?! Cred că erau afară vreo -50 de grade. Putea oricînd să moară poliţistul, dar a scăpat ca prin urechile acului. Aaa, şi poliţistul ăsta care i-a dat de urmă avea probleme acasă cu nevastă-sa, că nevastă-sa voia să-l înnebunească de cap, probabil pe mînă cu copilul traficant, şi îi punea în buclă aceeaşi melodie. Dar pînă la urmă poliţistul tot îl înfundă pe copilul diabolic. Mamăăăă!
Probabil că astfel sună Poliţist, adjectiv povestit de o femeie.
Femeile exagerează încă de cînd apar pe lume. Cred că nou-născuţii băieţi ţipă la naştere doar pentru că aşa aud că fac nou-născutele, dar am mari îndoieli că la mijloc ar fi şi vreun motiv real.
Apoi, nu doar că se îndrăgostesc de la creşă şi îşi taie venele cu agrafa păpuşii Barbie, dar mai tîrziu, după ce fac sex, femeile încep să vorbească despre căsătorie, iar după ce se căsătoresc trăncănesc despre divorţ. Se îngraşă un kil şi a doua zi se compară cu Moby Dick, le înşeli o dată şi le auzi spunînd că umbli cu toate curvele.
Cine nu a fost martor la o întrebare de genul:
– Se vede că m-am machiat discret sau mă mai dau?
Femeia ar fi bună să comenteze meciurile de fotbal din Liga1. Numai ele, cu exagerările lor, ar putea să facă atractivă o partidă dintre Bistriţa şi Chiajna. Însă doar la radio, că altfel le aleargă suporterii cu pietre pe stradă.
Acestea fiind spuse, să te mai miri şi să zici că nu ştii de unde apar chestii de genul că negro-americanii o au mare.
am o prietena casatorita cu un nigerian si a zis ca o are normala