În timp ce lumea virtuală e atât de evoluată încât faci un pârț, cu telefonul în buzunar, și ești imediat invadat de reclame la hârtie igienică, statul nostru cel frumos-birocratic se joacă de-a eficiența frecând șina de la dosarul fizic. Digitalizarea a devenit un fel de marotă pe care tot politicianul o plimbă pe limbă și care, în ciuda sutelor de milioane de euro tocați, rămâne un fel de exemplu al limitei spre care tindem, dar la care nu ajungem niciodată, rupt parcă dintr-un tratat de peratologie.
Iată un exemplu de frecție la piciorul de lemn al statului. Să zicem că ai o firmă, la care ești administrator. Anul trecut ai avut activitate, angajați, ai plătit taxe și impozite. Cum-necum, ai supraviețuit. Brusc, te sună niște băieți de la Direcția de statistică, să verifice dacă ești chiar tu, dacă ai și administrezi firma respectivă, și să te întrebe dacă poți completa un formular. Tu, om politicos și aflat în orele de muncă, îi rogi să îți trimită pe mail, că o să te uiți tu și, dacă ai timp, o să le completezi ce au nevoie.
Când primești pe mail formularul treaba se schimbă. Nu e vorba de o rugăminte, ci de o somație. Oamenii îți aduc la cunoștință că ai obligația legală de a completa un formular pentru o cercetare statistică privind costul forței de muncă în 2025. Și, dacă tot ești obligat, conform legii, ți se aduce aminte și că te așteaptă o amendă de la 10.000 la 100.000 de lei în cazul în care nu completezi formularul. Care formular – chestionar e o bălărie, o tâmpenie întinsă pe trei pagini, cu zeci de căsuțe și locuri în care trebuie să completezi datele solicitate. Adică să îți pierzi timpul încercând să deslușești formularul și să completezi apoi datele cerute.
Toate astea în condițiile în care datele solicitate există deja în sistemul public. La AJOFM, de exemplu, există toate datele legate de angajații firmei, în Revisal. Mă rog, în Reges Online, cum îi zice acum. Datele privind drepturile salariale ale angajaților există la ANAF, unde plătești taxele și impozitele reținute la sursă pentru fiecare angajat.
Cu alte cuvinte, Direcția de Statistică te somează să completezi un chestionar, sub sancțiunea unei amenzi uriașe, cu date pe care Direcția de Statistică le poate obține de la colegii lor întru birocrație. Fie cerându-le de la ei, fie – și știu că ideea asta e o enormitate – printr-un click, dacă digitalizarea ar exista cu adevărat și instituțiile publice ar avea sisteme informatice interconectate. În schimb, pentru că suntem în 2026 și trăim într-un stat birocratic cu două mâini stângi, stai și completezi formulare ca prostul, că doar timpul tău n-are valoare. Sau, mă rog, plătești amenda.
7.656 de vizualizări
