Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Tezaurul cu șapte capete de acuzare (2)

Zoom Tezaurul cu șapte capete de acuzare (2)

Din episodul trecut:

În iulie '95 a început să funcționeze Banca Comercială "Fortuna". În iulie '96 i se retrage licența de funcționare, pe motiv că nu a avut activitate. Ea avusese însă activitate, căci o bună parte din capitalul inițial de 2,5 milioane de euro s-a evaporat cu ajutorul celor care au condus banca: Nicolae Ciontea (director general) și Aurică Stoica (vicepreședinte). Nicolae Ciontea fusese înainte de asta consilier al Ambasadei României la Moscova, iar Aurică Stoica, adjunctul lui Cinteză la Departamentul Reglementări Bancare din BNR, unde se și întoarce după căderea băncii, alături de alți angajați ai BNR care-l urmaseră în expediția de pradă în mediul privat.

Acționarii principali – Wong Cheung Wing (femeie, de cetățenie americană) și Alexander Dokychuk (om de afaceri rus, cetățean rus și american, nu în ultimul rînd basarabean) – reclamă în fața procurorilor români, pe lîngă chestiunea penală în sine a devalizării băncii, o înțelegere ruso-română conform căreia Banca Comercială “Fortuna” ar fi trebuit să reprezinte vehiculul prin care Tezaurul României, trimis la Moscova în timpul primului război mondial, să fie repatriat.

Partea penală a chestiunii în cauză a fost rezolvată prin NUP după zece ani, deși "Raportul de expertiză contabilă judiciară" și o notă de constatare a BNR Sucursala București sesizează nereguli majore puse în spinările celor doi: Ciontea și Stoica. Partea penală ca partea penală, dar partea națională? 93 de tone de aur, care aproape că ar fi dublat rezerva de aur a României, n-ar strica. Însă ce este real din tot ce spune patriotul Dochiciuc, cu relații la Moscova, și doamna Wong, cu banii pierduți?

De ce și-ar dori rușii o bancă comercială pentru a trimite Tezaurul?

De ce, cum te-ai gîndi, Tezaurul nu este dat statului român de statul rus? Asta este exclus din următoarele motive:

1. Statul rus nu își asumă răspunderea juridică decît pentru acțiunile URSS. Rusia țaristă iese din discuție.

2. Tezaurul trimis la Moscova este proprietate a BNR, adică a unei bănci private, cum a fost BNR pînă în 1948.

3. Rusia deține acte din partea Republicii Socialiste România din care reiese că România nu mai are nici un drept asupra tezaurului.

4. În întîlnirile cu oficialii ruși, nici Iliescu, nici Constantinescu, nici Băsescu nu au deschis discuția despre Tezaur. Mai mult, Băsescu a spus: "Tezaurul este o problemă a istoriei".

5. Federația Rusă, cu umorul bine cunoscut care-ți îngheață sîngele în vene și cel care tocmai ți-a ieșit pe nas, s-a arătat de cîteva ori încurcată de explicațiile pe care ar trebui să le dea propriului popor dacă Tezaurul va fi transferat oficial între Rusia și România, o țară invadatoare din cel de-al doilea război mondial.

Păi, s-ar zice că rușii au un dosar beton – și să te mai miri că vorbim despre Tezaur și-n ziua de azi cînd, din cîte se pare, am mai avea noi să le dăm lor niște bani. Ei bine, nu-i chiar așa. În 2003, cînd s-a semnat Tratatul politic de bază dintre România și Rusia, Rusia avea puțin mai multă nevoie de acest tratat decît aveam noi. Asta nu înseamnă că rușii au fost dispuși la negocieri. În Tratat nu se spune nimic despre Tezaur sau despre Basarabia și Pactul Ribbentrop-Molotov. Singura concesie făcută a fost înființarea unei Comisii bilaterale de experți care să analizeze documentele existente privind situația Tezaurului depozitat la Moscova.

În 2006, după cîteva întruniri de cafele și amabilități la Moscova, reprezentanții ruși îl anunță pe profesorul Ioan Scurtu, șeful părții românești a Comisiei, că părții ruse i s-au retras toate fondurile, banii de creioane și gume de șters, ba chiar că nu mai au unde să se întîlnească, la bufetul gării din Moscova fiind totuși prea gălăgie. De asemenea, urechile celor prezenți la întrunire depun mărturie că au mai auzit și următoarele cuvinte: "Aveți o altă soluție, venită pe alte canale. Noi am primit ordin să nu mai continuăm".

Varianta aceasta este susținută de ambasadorul român la Moscova din acel timp, Dumitru Prunariu. Numit de Ion Iliescu în mai 2004, el este retras de Traian Băsescu în mai 2005, după avertismentele lui Mihai Răzvan Ungureanu de a nu mai avea contacte legate de problema Tezaurului. Întors în țară după doar un an, Prunariu declară că "partea rusească preferă o rezolvare pe cale comercială".

Și ce apropo mai mîrlănesc să-ți bată Rusia în acest sens decît să le taie banii oficialilor săi din Comisie și să nu mai asigure un sediu pentru întruniri?

OK, și totuși, de ce trag rușii de noi să ne dea Tezaurul?

Pentru că Rusia a scăpat de toate problemele istorice pe care le-a avut. La 28 februarie 1996, la Strasbourg, Federația Rusă semna un acord de asociere la Comisia Europeană, acord prin care-și lua angajamentul ca în decurs de zece ani să-și rezolve orice diferend istoric. Pînă în acest moment, Rusia și-a rezolvat 74 de astfel de probleme externe, Tezaurul României fiind, din ce se știe, singurul rămas pe rol.

Cu un patriot nu poți să mai faci multe în ziua de azi,

așa că, pentru a merge mai departe, povestea Tezaurului României a avut nevoie, pe lîngă basarabeanul om de afaceri rus Dochiciuc, de credința și forța de muncă a încă unui patriot. El a fost găsit în persoana lui Eugen Anca. Banca Comercială "Fortuna" a murit, dar oameni de afaceri, poate patrioți, aventurieri de bine, discută mai departe cu Moscova.

Singura variantă prin care BNR și oficialii de la București pare că ar înțelege în sfîrșit că Rusia nu agreează decît o variantă comercială, iar nu una oficială, statală, este să trimită la București o parte din tezaur.

Iar asta s-a întîmplat. La 6 martie 2008, Eugen Anca donează Muzeului Național de Istorie a României 12 monede de aur din Tezaurul plecat în timpul primului război mondial.

Povestea monedelor și reacția autorităților române, în episodul viitor.

(va urma)

1 comentariu

    Adaugă un comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
    Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

    Editoriale
    Editoriale
    • Peisaj cu tractor românesc trăgînd cu lanțul de Coloana Infinitului

      23 aprilie 2024

      Scuip sînge ca Bălcescu și nu sînt în Sicilia, să-mi scurm în cimitirul săracilor culcuș. Goniți-mă cu pietre să întregesc familia celor cu țara-n traistă, de sila voastră duși. Cînd […]

    • Nebunii care se visează președinți

      22 aprilie 2024

      Gafa cu desemnarea lui Cîrstoiu pentru Primăria Capitalei va avea consecințe la celelalte alegeri. Împreună și separat, PSD și PNL vor pierde voturi, vor fi obligate să-și schimbe tactici, oameni […]

    • Monologul unui telefon cu fise, rămas fără certificat de revoluționar

      16 aprilie 2024

      Prea mult sictir, prea multă operetă și un exces nebun de figuranți, a mai rămas puțină Julietă și un profesor de-ngropat talanți, și-o urmă de Romeo în culise descoperită de-un […]

    • Adio, Army

      15 aprilie 2024

      Cînd aliatul Rusiei atacă Israelul și se pregătește să complice și mai mult socotelile de securitate ale lumii civilizate, te întrebi iar, a suta oară, unde sînt banii armatei române. […]

    • Invitație la nuntă

      9 aprilie 2024

      Nimeni nu-i simte îngerului lipsa (mecanic de-ntreținere în cer). Veniți să reparați Apocalipsa, că dă Natura în marșarier! Cel care-a scris că veacul ăsta jalnic va fi religios ori de […]

    • Generalii lui Piedone

      8 aprilie 2024

      De cînd Piedone a devenit preferatul sondajelor, o armată de scarabei politici a început să fojgăie pe lîngă el ca împrejurul unui tomberon. Voiculescu i-a organizat o lansare fastuoasă la […]

    bijuterii argint