1. Categoria "Neagu Djuvara". E foarte bătrîn, e un soi de Gandalf căzut pe mîna unui frizer iresponsabil care l-a tuns cu chelie. În imaginea sa se amestecă privirea umedă a unei vițici, fața inocentă a unui copil din clasa I prins cu minciuna și mișcările unui urs Panda lovit de astenia de primăvară.
Singura situație în care el ar putea riposta și s-ar putea achita cu brio de sarcini ar fi aceea în care doi vlăjgani din gurpa mijlocie de la grădinița de alături și-ar trage pe față două măști cu Spiderman și ar da o spargere ca să golească rafturile cu borcănașe de piure de morcov sau să devalizeze bolul cu bomboane care se dau gratis.
2. Categoria "Sulfina Barbu tînără". V-ați prins, de fapt, tot despre un fel de bărbat o să vorbim. E o tînără cum mai găsești doar la cursurile de Seral în Făurei: față muncită, pîrjolită de soare și tăiată de înghețuri, curu' foarte jos, în sensul că, dacă urcă o bordură, întîlnește aceleași dificultăți ca o mașină Ferrari. În schimb, e solidă ca o mașină de spălat sau ca un frigider mai scund.
Cînd rîde unui copil, acesta leșină; cînd îi spune ceva unei bătrîne, aceasta îi dă toți banii din portofel și o imploră să n-o violeze prea rău; cînd ți se adresează, ai senzația că-l auzi pe Tom Waits cu laringită cronică vorbind românește.
În satul de unde a venit era poreclită "Țăranca".
3. Categoria "Max Blecher". E un tînăr care a chelit devreme, slab și cocoșat, cu părul slinos și cu ochelari. Pare că a avut toate bolile pămîntului dar că acestea, din dispreț, l-au părăsit. Are o uniformă mare pe el, lăsîndu-ți impresia că a venit la muncă în locul lui taică-su. Nu se apropie de nimeni și nimeni nu se apropie de el. Fiecare client se gîndește că omulețul acesta bolnav de-abia așteaptă să se termine programul ca să se întoarcă acasă și să continue tranșarea prostituatei din noaptea precedentă.
De obicei e blond și are coșuri.
