Au venit, pînă la urmă, și căldurile alea mari, la șase luni după frigurile alea mari și la doar 12 luni de celelalte călduri mari, care trebuiau să fie ultimele. Uite că n-au fost și, între timp, nici rasa umană n-a progresat foarte tare. De fiecare dată cînd dă cu nasul de soare excesiv face aceleași tîmpenii.
1) Se apucă să prăjească chestii pe capotă ca să demonstreze cît de cald e – Acum, românii au oricum o slăbiciune deosebită pentru prăjit chestii afară, în condiții vag igienice, dar cînd dă canicula parcă înnebunesc. Trebuie musai să demonstreze că e atît de cald încît poți să prăjești alimente pe capota plină de găinaț și semințe de dude de la Logan. Încep cu niște ouă, că ouăle prăjite sînt indicatorul de bază pentru caniculă de la daci încolo, dar pe parcurs îi ia valul. De ce să nu punem și niște șunculiță lîngă ouăle alea? Poate și două frigărui. Un cîrnăcior de la nașu’. 45 de mici și patru rînduri de coaste de porc. Pînă să-ți dai seama ce s-a întîmplat, curg toate apele pe tine, dar nu de la caniculă, ci de la faptul c-ai făcut ditamai grătarul.
2) Insistă pe cît de mare e temperatura la umbră – Discuți cu un taximetrist și-ți zice că e anormal de cald. “Să mori tu”, îi zici în gînd, “dacă nu ziceai tu nu-mi dădeam seama.“ “Nu”, zice el conspiraționist. “N-ai înțeles. Sînt 45 de grade. LA UMBRĂ!” Chestia asta cu “la umbră” adaugă mult mai multă greutate oricărei catastrofe, pentru că altfel, dacă-s 45 de grade doar “la soare”, e mult mai OK ca sentiment. De exemplu, în al doilea război mondial au murit peste o sută de milioane de oameni, dar la umbră au murit foarte puțini, ceea ce face totul mult mai suportabil. Dacă mureau însă și la umbră, aveam de-a face c-o tragedie. Scufundarea “Titanicului” e alt exemplu bun, pentru că nici asta nu s-a întîmplat la umbră. Nu în ultimul rînd, instabilitatea politică din România nu e motiv serios de îngrijorare pentru că la umbră cică economia duduie.
3) Afirmă cu tărie că ei n-au mai prins o asemenea căldură, deci, mai mult ca sigur, ăsta-i sfîrșitul lumii – Se întîmplă în fiecare an, de două milioane de ani încoace. Probabil, ăsta e și singurul lucru care ne deosebește de animale, capacitatea de a ne lamenta termic. E cald. E prea cald. De ce e așa de cald? Nu-i normal să fie așa de cald. E frig. De ce e așa de frig? Nu-i normal să fie așa de frig. Invariabil, sfîrșitul nu vine niciodată, cel mai probabil pentru că sfîrșitului îi place să ne distrugă pe interior. “Am să-i fac să creadă că e atît de cald încît nu se mai poate, dar apoi n-am să vin. Dezamăgirea o să-i omoare.”
Ultimul punct e gresit.
Temperaturile de peste 40 de grade nu erau intalnite in Romania in mod frecvent pana in urma cu vreo 15-20 de ani. Iernile erau geroase, mai mult si pentru o perioada mai lunga decat in prezent, si cu mult mai multa zapada.
Si comentariul cu Titanicul e gresit: scufundarea s-a petrecut la umbra pentru ca era noapte :). Yup aia e un fel de umbra