Vrei să fii mai politicos cu cei din jurul tău? Îți place să umpli de respect cît mai mulți oameni într-un timp cît mai scurt? Ai simțit mereu că ai verb, dar n-ai știut niciodată cu cîți “i” se scrie verbul ăla? E timpul să te pui la punct cu ultimele noutăți în materie de politețe din limba română.
1) Boss – Un pronume de politețe adecvat pentru orice ocazie, formală sau informală, indiferent dacă e vorba de procurarea unei țigări, dacă e vorba de o situație pe viață și pe moarte, de genul “bossule, dai și tu un leu să-mi iau o cafea, să moară copilașii mei”, sau dacă e folosit într-o conversație tensionată despre arme nucleare, cu ambasadorul Coreei de Nord, într-un bar de travestiți din Hanoi. Pronumele de politețe “Boss” vine din latină, de la împăratul roman Caius Bossus, cel mai iubit conducător roman din istorie, care obișnuia să-și răsfețe supușii cu mici recompense financiare pentru fiecare sarcină îndeplinită: parcarea carului de luptă, lustruirea armurii, instalarea unui aparat de aer condiționat de 12.000 BTU.
2) Bossică – Se folosește în special în prezența copiilor de boss sau a boșilor mici de înălțime care conduc mașini mari în încercarea de a compensa alte lipsuri trupești. Folosirea unui diminutiv nu denotă însă o lipsă de respect, ci o adaptare la volumul redus pe care îl ocupă în spațiu interlocutorul. În general, “Bossică” reflectă o apropiere afectivă mai mare între subiecți, dar în anumite cazuri speciale “bossică” e folosit în mod peiorativ, cu scopul de a-i reaminti subiectului că e o zdreanță de om, fără coloană vertebrală, care n-a reușit nimic în viață, dar se comportă ca și cum ar fi reușit.
3) Bosstoievski – Cel mai important titlu nobiliar în rîndul boșilor, care asigură prezența într-o ligă de elită greu accesibilă omului de rînd, caracterizată prin performanțe sexuale de invidiat în pat, generozitate supraomenească, inteligență emoțională pînă la refuz și ceva-ceva cu Dumnezeu. Catrenele spun că un Bosstoievski e atît de rar încît se întîmplă uneori să treacă și cîteva sute de ani fără ca vreun Bosstoievski să se nască. Totuși, atunci cînd unul apare, nu e exclus ca el să se materializeze sub forma unui cumpărător la hypermarket dispus să își împartă coșul cu ceilalți, fără să simtă nevoia să scoată bănuțul din el.
Ați uitat de „ba”, „coae” și de „ba coae”.