Traian şi şcoala. S-o lămurim puţin

„Cei mai mulţi dintre dumneavoastră trăiţi în străinătate“, le-a spus Traian Băsescu studenţilor români din străinătate, şi nu s-a oprit aici. Mai erau lucruri pe care studenţii nu le ştiau. „Mijloacele mass-media“, a continuat el, „din lipsă de profesionalism, înţeleg greşit ce se întîmplă în România, sau nu înţeleg deloc.“ Cu altă ocazie, preşedintele i-a lămurit pe profesorii universitari cum stă treaba cu studenţii, care vor să se facă filozofi în loc să absolve şcoala de ospătari. În fine, altădată, le-a venit şi filozofilor rîndul să afle că „şcoala scoate tîmpiţi“. Exemplele pot continua pe volume întregi, fiindcă preşedintele are o capacitate infinită de a explica. Dar să rămînem la şcoală, cea care l-a format pe Traian Băsescu, l-a ajutat să citească din Levantul şi l-a adus, în colaborare cu alte instituţii ale statului, în fruntea ţării.

Şcoala în care şi-a edificat cunoaşterea acest jongler cu valori, categorii şi concepte e Institutul de Marină din Constanţa. Din 1972, cînd Traian a devenit viitor ofiţer, şi pînă în 1990, admiterea la Marină se întemeia, în prima fază, pe fugă. Proba sportivă includea şi răul de mare şi controlul medical, dar medicii se uitau, probabil, în altă parte. Urma verificarea cunoştinţelor de algebră şi trigonometrie într-un test scris care nu depăşea nivelul clasei a zecea. Examenul de fizică putea fi trecut cu uşurinţă de elevi corigenţi care au recapitulat materia. La Marină se intra şi cu media 5, în sesiunea de toamnă, cînd la porţile bricului „Mircea“ se adunau toţi picaţii din ţară. Spun asta într-o oarecare cunoştinţă de cauză, fiindcă am pregătit cîţiva ani elevi pentru admitere în facultate şi, pe lîngă viitori studenţi la Politehnică, mi-am pierdut vremea şi cu asemenea loaze. N-aş vrea să se înţeleagă mai mult decît am vrut să spun: studenţia prin care a navigat Traian Băsescu putea şlefui muşchii, dîrzenia, vitejia, îndrăzneala sau dosarul de colaborator al organelor, dar în privinţa inteligenţei sau culturii n-a avut niciodată intenţii serioase. Chiar dacă preşedintele României pretinde în public că este inginer, distanţa ştiinţifică între această profesie şi programa şcolară a Institutului de Marină are lungimea unui portavion. 

Dar Traian Băsescu e o excepţie. Şcolii de Marină el i-a adăugat şcoala vieţii. În furtunile Atlanticului a deprins tangajul pe care l-a perfecţionat apoi la şpriţ. Din hula Mediteranei a învăţat hulitul, iar presa, poliţiştii, medicii, profesorii şi pensionarii au văzut cît i-a fost de folositor. Contrabanda pe care a făcut-o pe timpul lui Ceauşescu l-a deprins s-o judece mai moale pe cea din timpul lui Băsescu.

Pe scurt, învăţăturile dobîndite pe seama marinăriei l-au făcut să sară aşa de sprinten peste etape, oameni şi legi, încît l-am iubit cu toţii şi l-am votat. Aşa vor face şi studenţii din străinătate. „Dacă există trei absolvenţi de studii superioare, care acceptă salariul unui secretar de stat din România… sigur, maşină şi secretară, sînt gata să angajez fără concurs, doar în baza diplomei de absolvent de facultate în străinătate, trei tineri pe funcţie de consilier de stat.“ Aşa li s-a adresat acelor tineri preşedintele Traian Băsescu. Dacă ar avea umor, Adrian Năstase şi-ar trimite fiul cel mare cu diploma italiană la Cotroceni.