“Să te ferească Dumnezeu de primarul harnic” ar putea fi adaptarea administrativă a unei zicale care vorbește despre o categorie de oameni cam la fel de competentă precum cei ce cârmuiesc felurite municipii. La Timișoara, spre exemplu, proiectele propuse pentru realizare în 2015 ne fac să înțelegem că abrevierea termenului “studiu de fezabilitate” cu SF nu e deloc o simplă coincidență.
Concret, primarul Robu din Timișoara a scos la lumină o listă de 252 de idei care i-au venit pentru acest an. În orice altă situație ne-am ploconi cu pioșenie înaintea statuii primarului care are totuși în plan să facă 252 de chestii pentru orașul său. Dar cum vorbim despre Timișoara, e necesar să fim rezervați și să observăm că, din duiumul de proiecte cu care Robu se laudă că va aduce Timișoara pe culmile civilizației, mai bine de jumătate sunt SF-uri. Ceea ce, deși spune limbajul administrativ că e o abreviere a expresiei “studiu de fezabilitate”, denumește de fapt ceva total îndepărtat de realitate.
Tradus de noi, banii municipalității se vor deșerta în câteva zeci de teancuri de hârtie. În fapt, Primăria va plăti experți și arhitecți care să opineze despre oportunitatea și posibilitatea de realizare a diverse proiecte. Ca și cum ai avea nevoie de un om, în cel mai rău caz, ca să îți spună că în orașul tău, în care un pasaj de 50 de milioane de lei stă început din veacul trecut și nu e gata pentru că în 2014 a plouat prea mult, nu prea ar fi utilă o fântână arteziană pusă în apele râului Bega.
Nici transportul prin oraș nu va fi neglijat. Dintr-un tun, primarul s-a trezit că ar putea cumpăra 170 de mijloace de transport. Și nici măcar nu dormea când a spus asta, căci ulterior a avut și o revelație: banii nu prea există, dar timișorenii să privească partea bună atunci când nu sunt ocupați să păzească craterele din autobuze – există idei. Uite încă o idee: hai să nu. Pentru asta nu am făcut nici un studiu de fezabilitate. Și m-am și încadrat în buget.
