Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

VASILE GHEȚĂU: „Fără a cunoaște aceste structuri demografice ale populației e o iluzie elaborarea de planuri economice realiste și viabile“

Zoom VASILE GHEȚĂU: „Fără a cunoaște aceste structuri demografice ale populației e o iluzie elaborarea de planuri economice realiste și viabile“

I-am pus cîteva întrebări despre recensămînt și despre cei ce ne sfătuiesc să nu răspundem recenzorilor celui mai cunoscut și bine cotat demograf din România, profesorul Vasile Ghețău, care e de părere că neîncrederea oamenilor în autorități, cît se poate de justificată, se reflectă și în atitudinea față de recensămînt, deși n-ar fi cazul.

Cristian Teodorescu: De ce au sărit unii, persoane cunoscute, la televizor, împotriva autorecenzării?

Vasile Ghețău: Cred că manifestările sînt împotriva recensămîntului, la modul general. În faza autorecenzării pledau pentru nerecenzare, iar acum, în faza înregistrării cu recenzor, îi îndeamnă pe oameni să nu declare decît ce vor ei la întrebările din chestionar ori pur și simplu să fugă de înregistrare. Invocă, printre altele, fie existența în chestionar a informațiilor, total false, asupra veniturilor, conturilor, a animalelor pe care le au în gospodărie, fie folosirea informațiilor personale din chestionarul de recenzare de instituții ale statului pentru impozitare, pentru amenzi la locuințe, fie furtul datelor de hackeri români și internaționali. Minciuni grosolane. Ce îi îndeamnă? Fie necunoașterea prevederilor din documentele legislative ale recensămîntului, fie interese personale. Ori prostie. De pildă, unii dintre propovăduitorii nerecenzării sînt avocați și îi așteaptă să le fie clienți în justiție pe cei care sînt amendați pentru furnizarea unor informații false ori pentru refuzul recenzării. Unul dintre ei, după o vehementă campanie de nerecenzare la începutul operațiunii, a realizat riscurile pentru susținători și a sfîrșit prin a le spune deschis ce îi așteaptă în justiție. Dar de ce nu am admite și alte rațiuni? Un partid politic cu poziții antirecensămînt, crezînd că își satisface clientela, a sfîrșit prin tăcere cînd a văzut cum crește numărul milioanelor de români autorecenzați. Și apoi, sînt și oameni răi într-o societate atît de divizată, de politizată, atît de sărăcită și supusă valurilor de minciuni ale politicienilor de toate culorile, iar manifestările antirecensămînt și înjurăturile sub pălăria anonimatului le aduc satisfacțiile banale de care au nevoie.

C.T.: Să recunoaștem totuși că datele cerute pentru recensămînt pot fi o mină de aur pentru publicitari, dacă ajung pe mîna lor.

V.G.: Datele nu au cum să ajungă pe mîna lor. Toate sistemele informatice și de altă natură, traseul datelor, au fost concepute să prevină orice fel de posibilitate de scurgere a informațiilor personale. Cine să fie atît de nebun și să încerce furtul, știind că îl așteaptă pușcăria? Primăriile, ANAF, băncile, prin cardurile, plățile și cumpărăturile pe care le facem, au destule informații asupra populației. Cunosc recensămintele din România și nu știu ca informații personale din formularele de recensămînt să fi fost folosite vreodată.

C.T.: De ce sînt românii suspicioși, nu toți, dar destui, față de recensăminte?

V.G.: O parte dintre noi sîntem suspicioși pentru că venim din lumea regimului trecut în care eram mințiți și manipulați oficial, fără posibilitatea opunerii, iar cei care au guvernat și guvernează după 1989 au luat cu ei acele practici și le-au perfecționat într-un context nou, adăugînd avantajele mijloacelor și metodelor noi de comunicare. În plus, bani negri ori chiar publici au fost și sînt orientați spre defăimarea adversarilor politici și a proiectelor lor, întărind neîncrederea oamenilor în guvernanți, în instituțiile statului, pentru că partidele se rotesc la putere cu aceiași oameni trecuți dintr-un partid în altul și tot circul se repetă. Mai poate fi adăugată o motivare. Partidele politice își trec în programele de guvernare obiective care niciodată nu sînt realizate cînd ajung la putere și România rămîne în aceeași stare de țară în curs de dezvoltare cu nivel de trai scăzut, iar  încrederea populației este zdruncinată și apare suspiciunea față de măsurile guvernanților. În fine, cînd oamenii văd ce numiri se fac în ministere și în alte instituții centrale și județene sub presiunea baronilor, cum pot avea încredere în acești oameni și în instituțiile statului?

C.T.: La televizor n-a explicat nimeni pe înțelesul tuturor de ce se fac recensămintele și la ce sînt bune. Poate o faceți acum dumneavoastră: plus ce-am putea afla nou despre noi după acest recensămînt.

V.G.: Recensămîntul este o oglindă a celei mai importante bogății pe care o are o țară, populația. Numărul ei pe localități, structurile după vîrstă, gen, stare civilă, educație, activitate economică, combinate cu informațiile asupra locuinței ca număr de camere, dotarea locuinței cu instalații de canalizare, apă, baie, toaletă, gaze și echipamente electrocasnice oferă informații asupra unei componente majore a nivelului de trai. Unele din aceste informații există și în alte surse, dar izolate, fragmentate, neuniforme și numai recensămîntul le cuprinde pe toate, la aceeași dată. Prin recensămînt aflăm care este populația rezidentă a localităților, fundamentală în toate programele de dezvoltare locală pentru că avem dimensiunea populației în vîrstă de muncă, cea care înfăptuiește acele programe, vedem dimensiunea populației tinere, care are nevoie de creșe, grădinițe, unități școlare, personal didactic și de transport școlar, nevoile în domeniul sănătății pentru populația tînără. Recensămîntul ne arată mărimea populației vîrstnice și poate orienta astfel măsurile de asistență socială și medicală.

Fără a cunoaște și folosi aceste structuri demografice ale populației este o iluzie elaborarea de planuri economice realiste și viabile la nivelul localităților. Sigur, pentru asta este nevoie ca cei aleși să gestioneze bine problemele localităților să aibă pricepere, voință autentică, viziune prospectivă. Dacă se dorește cu adevărat ieșirea din starea actuală. Planurile de dezvoltare la nivelul localităților agregate compun planurile de dezvoltare la nivel de județ și planurile naționale de dezvoltare, cu armonizări și corecții care se impun.

Sînt indicatori asupra populației care nu se pot obține decît la recensăminte. Așa este structura populației după starea civilă cu implicații în viața economică și socială, dar și asupra natalității, structura populației după nivelul de instruire, cu multiple implicații economice și culturale, structura după situația economică a întregii populații, însemnînd populația activă și inactivă economic, pe tipuri, structura familiilor după numărul de membri, numărul mediu de copii aduși pe lume de o femeie pe vîrste și stare civilă, numărul uniunilor consensuale și un întreg șir de indicatori asupra condițiilor de locuit ale populației. Doar recensămintele oferă informații și de educație, și de situație economică pentru întreaga populație pe gospodării familiale.

Populația rezidentă a țării a scăzut cu un milion de locuitori de la recensămîntul din anul 2011, construcțiile de locuințe au fost și sînt în creștere considerabilă, ceea ce ar trebui să se regăsească în ameliorarea condițiilor de locuit la acest recensămînt.

Recensămîntul actual va oferi date asupra populației rezidente pe localități, iar Institutul Național de Statistică a lansat în dezbaterea specialiștilor un proiect de estimare a migrației externe pe localități după recensămînt, ceea ce acum nu avem. Dacă acest proiect va fi viabil, se va putea determina anual populația rezidentă pe localități în fiecare an.

C.T.: Dar cu cei care au plecat din țară cum rămîne, pe ei cine-i recenzează?

V.G.: Cei care locuiesc în mod obișnuit în alte țări pentru perioade mai mari de 12 luni nu mai fac parte din populația rezidentă a României, ci a țărilor în care se află. Sînt recenzați acolo și incluși în populația rezidentă a țării respective. Cei care se află temporar în străinătate, pentru mai puțin de 12 luni, urmează a fi declarați și înregistrați în gospodăriile din care fac parte în țară, dacă nu s-au recenzat deja, online, acolo unde se află temporar.




Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Editoriale
  • Balada trapezistei de la Capșa

    21 iunie 2022

    Ședeam la Capșa cu Emil Brumaru, cînd chelneru-a venit să ne anunțe că în parcare ne așteaptă carul doldora de păioase și grăunțe. Era talentul nostru de rezervă și nu […]

  • Tiriplici și alte animale fantastice

    21 iunie 2022

    Marcel Ciolacu este viitorul premier al României. Conform protocolului actualei coaliții de guvernare și conform viselor sale destul de umede. Florin Cîțu este fostul premier al României. Între ei stă […]

  • Cursa dezarmărilor

    20 iunie 2022

    A trebuit să deschidă gura Macron ca să se facă într-un tîrziu auzită realitatea: războiul e la granițele României. N-ai zice că a băgat cineva de seamă, dacă judeci după […]

  • Soluția lui Dracula pentru încetarea războiului din Ucraina

    14 iunie 2022

    Deși știam că încă n-are sediu în țara noastră, totuși l-am momit să nu mai plece vara în concediu, ci să rămînă încuiat în mit. ,,Stimați amici, eu chiar pentru […]

  • Așteptând inevitabilul

    14 iunie 2022

    Este greu de spus dacă în Guvernul României este măcar o singură persoană interesată de aspectele economice ale crizei care, deși a început de luni bune, ne este prezentată drept […]

  • Iscusita lașitate

    13 iunie 2022

    Partea europeană a Occidentului bogat ține în continuare cu rușii. Sigur, există un discurs oficial care tună și fulgeră împotriva invaziei, dar nemții, olandezii, italienii și austriecii îi dau lui […]