Viaţa şi lupta politică a unei eminenţe cenuşii de Ferentari

Oana Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme a angajat-o pe mama ei, Lidia Niculescu-Mizil Ştefănescu, drept consilier la biroul de deputat în Ferentari-Zăbrăuţi. Şi povestea noastră s-ar putea opri aici: doamna Lidia Niculescu-Mizil Ştefănescu nu ştie nici drumul, nici adresa biroului parlamentar, darmite i­de­o­logia partidului, deşi a încasat 50.000 de euro pentru activitate. 

Eh, politica funcţionează pentru doamna Lidia pe invers decît cercurile danteşti. Cu cît te apropii de centrul activităţilor cetăţeneşti, cu atît e mai inocentă politic. Odată secretara de la cabinet a sunat-o pe Lidia acasă pentru daraveli birocratice şi răspunsul doamnei consilier a venit blajin: „Mămică, Doamne iartă-mă, nu ştiu nimică, de unde zici că eşti?“. Şi Oana a dat-o afară pe secretară pentru incompetenţă. Dacă a sunat telefonul în casa Mizil Ştefănescu, să profităm şi noi şi să intrăm în templul eminenţei cenuşii de Ferentari, să ne apropiem de locul în care consilierul Lidia chiar stăpîneşte materia. „Mămică“ iubeşte cafeaua, dar acasă, la o tacla cu pisicile Mito şi Fiţa. De altfel, Lidia n-a mai ieşit din casă de mult timp, decît cu mare ajutor. În privinţa ideologiei, singurele cărţi importante sînt cele de bucate de mult uitate pe etajerele din debaraua năpădită de păianjeni. În schimb, cum intri în sufragerie, pe dreapta, se deschide casa cu lumina palidă a televizorului. Consiliera şi aici se fereşte de influenţa toxică a politicii. Şi tot telenovela şi muzica lui Etno îi fac viaţa frumoasă. Tihna politică a Lidiei este spartă din cînd în cînd de o mizerabilă de bormaşină cu care se războieşte pe viaţă şi pe moarte, făcînd nu mai puţin de treizeci şi nouă de reclamaţii la administrator şi la Poliţie. Fire sensibilă, bormaşina mai tace din cînd în cînd, lăsînd consiliera de deputat să mai sforăie. Somnul acasă nu se termină niciodată, mare avantaj! La birou te mai trezesc musca şi tram­vaiul.