Iată că anul începe cu o veste bună: diplomația românească a repurtat o victorie strălucită, convingând partea austriacă să nu se opună intrării României în 2023. După îndelungi negocieri, se pare că austriecii au votat, alături de olandezi, ca România și Bulgaria să intre și ele în anul 2023, deși reformele instituționale și infrastructura le-ar fi recomandat mai degrabă pentru un alt secol. „Important e că, iată, suntem în rândul lumii“, a spus președintele Iohannis. „Era de neacceptat ca toată Europa să intre în 2023, iar noi și bulgarii să rămânem în 2022, un an de care, sincer, mă cam săturasem.“
Dar ce înseamnă, mai concret, intrarea în 2023, pentru cetățeanul român? În primul rând, odată intrați în 2023, nu vom mai fi obligați să trecem anul 2022 atunci când trebuie să punem data undeva. Apoi, numerotarea zilelor se reia începând cu 1 ianuarie. Dacă România ar fi rămas în 2022, acest lucru ar fi pus probleme serioase de logistică, întrucând ar fi trebuit să facem rost de o altă lună care să urmeze după decembrie. Ar fi fost un adevărat coșmar birocratic. În plus, bugetarii ar fi trebuit chiar să trăiască din al treisprezecelea salariu, în loc să-l considere doar așa, ca un fel de primă de sărbători.
În ultima frază înlocuiți va rog „bugetarii” cu „unii corporatisti” . La bugetari a dispărut acum mai mult de un deceniu. Sau mai bine tăiați, ca să fiți siguri
Reflexul cu durerile de bugetari dispare greu din mentalul romanesc. Pe urma ii auzi vaitandu-se ca nu sunt medici, nu sunt profesori, nu ii trateaza frumos ghiseista… Nu se intreaba nimeni cine s-ar mai face bugetar (functii de executie, nu vorbim de sefii pusi cum sunt pusi) in conditiile in care salariile sunt cum sunt si injuraturile si laturile curg ca Dunarea in capul lor.