Frică. Frică este ceea ce am simțit. Nu de la alegerile din noiembrie până în mai, ci în ultimele două săptămâni, dintre turul 1 și turul 2 de alegeri prezidențiale. Frică cum nu am simțit în toată viața mea. Și, adevărul fie spus, nu am fost cea mai ocolită de frică persoană din lume de-a lungul vieții mele. Dar despre asta vom vorbi, poate, altădată. Acum este despre frica recentă.
Simion are șanse reale de a ajunge președinte
Am fost locțiitor de președinte la secție de votare. Am văzut fiecare votant care a intrat și a ieșit din secție. Am numărat fiecare vot din urnă, după ce s-a închis secția de votare. Și, când am văzut că Simion a ieșit pe primul loc la turul 1, a început să-mi fie frică. A început.
Frica reală s-a declanșat când am văzut nu câți susținători, ci ce soi de susținători are. Sau ce mesaje aleg să arunce în lume. Câtă ură şi câtă violență. Gratuită, către oameni pe care nu-i cunosc cu adevărat şi nici nu o să-i cunoască niciodată, pentru că le vor da în cap, înainte.
Şi-atunci am început să tremur
Pentru că mi-am dat seama că, dacă ajunge un extremist la putere, viața mea cum o știam e gata.
Să fim serioși, România nu e cea mai liberală țară din lume, dar nici cea mai bananieră. Poți merge pe stradă, gay fiind, ținându-te de mână. Depinde în ce cartier/oraș. Dar poți. La fel, depinde de unde stai, nu-ți dărâmă nimeni ușa. Nu îți iei bătaie în funcție de cum alegi să te îmbraci sau să te manifești. Nu îți anulează nimeni contractul de chirie. Nu ai drepturi depline, dar nici nu riști să fii omorât pe stradă.
Dar. Și aici vine dar-ul. Cu un extremist la putere, all of that is gone. Nu pentru că-ți taie el, neapărat, drepturile. Ci pentru că cei care l-au votat, și care gândesc că ești un nimeni care poate fi, de exemplu, scuipat pe stradă fără să li se întâmple nimic, o să o facă. Pentru că – ghici ce? – n-o să li se întâmple nimic.
E ca și cum ai avea o clasă cu un diriginte golan. Dacă el e golan, golanii clasei nu vor păți nimic dacă șicanează tocilarii. Și a început să-mi fie frică.
Scenarii
Pentru unii poate părea normalitate, pentru alții – o abominație.
Îmi place să-mi aștept iubita la metrou, când vine de la muncă. S-o văd când apare, s-o urmăresc cu privirea, s-o iau în brațe și, dup-aia, să mergem, împreună, către casă. S-o țin de mână în timp ce mergem și-mi povestește sau îi povestesc dulci nimicuri, să ne oprim să ne uităm la un copac, să vorbim cu câte o pisică, să râdem de oameni sau, pur și simplu, să mergem. Să ajungem acasă, să aruncăm ziua de pe noi și să respirăm.
În scenariul în care un extremist ar fi ajuns la putere, toate astea ar fi fost doar o amintire. Nu pentru că nu ar mai fi fost iubita mea, ci pentru că ar fi trebuit să ne cenzurăm fiecare pas, fiecare mișcare.
Știu. Pentru voi, care probabil v-ați gândit să vă mutați din țară pentru că a crescut euro, pentru că vor crește dobânzile, pentru că nu vreți să învățați rusă, pentru că vreți frontiere fără frontiere, pentru că vreți libertatea presei ca formă de exprimare, pentru că vreți democrație – în care democrația înseamnă să nu se oprească lumina la 10 seara – ce spun eu e frivol. Că nu vă dă nimeni în cap.
Dar pentru mine, cetățean la fel de normal și de plătitor de taxe ca și voi, extremismul care ne amenința însemna cu totul altceva. Însemna că băieții ăia, care amenințau că-și iau țara înapoi, mă bat mai întâi pe mine. Și de-abia după aia ajungeau la voi, dacă mai puteau.
Să vă explic
Am fost, în noaptea de după alegeri, în mulțimea de la Hotel Cișmigiu. Energie, bucurie, extaz. Mulțime care se bucura civilizat că a ieșit Nicușor președinte.
Am luat-o pe jos, apoi, până la cel mai apropiat punct de unde puteam lua un Bolt. La Universitate, în centrul Bucureștiului, un băiat cu vreo doi saci de reciclabile care vâna, în continuare, după altele, îi înjura pe cei care se bucurau c-a ieșit Nicușor. Da’ nu că-i înjura, era cu de toate, de la morți, la futut, la boli, la ce le-ar face el, dacă ar avea puterea. Așteptam Bolt-ul și mi se ridica părul pe mine gândindu-mă la ce ar fi făcut el, dacă rezultatul ar fi fost altul. Și la ce ar fi făcut alții, care nu adună reciclabile, dacă rezultatul ar fi fost altul.
Ne-ar fi omorât. Și n-ar fi fost nicio lege sau legiuitor care să-l oprească. Pentru că ce valoare mai au legile într-un sistem autoritar?!
Și-acum să vorbim despre frică
Gândește-te la chestia de care ți-e cel mai frică. Poate fi de la orice: de la șerpi, la gândaci, de la boală, la pierdere, de la est, până la vest. Frica aia, care te face să paralizezi, numai cât te gândești la ea. Și-ți vin și frisoane, si tremuri, și nu mai poți respira.
Ei, gândește-te că asta am avut eu timp de două săptămâni, constant. Și-n ziua de alegeri, 16 ore, cu intensitate. Că eram în secția de votare.
Și, când am auzit exit poll-ul, m-a bușit plânsul. Nu pentru că i-am învins pe ăia care m-ar fi bătut. Ci pentru că o să poată – cine știe – să mă bată în continuare, dar nu o să-i aplaude dirigintele că m-au bătut. Și legea o să-i pedepsească. Pentru că legea și oamenii care o fac nu și-au pierdut reperele.
Cami
2.594 de vizualizări
Am plecat în Spania în 2006…Era pe vremea lui Băsescu, un gunoi cu chip de om (… zic și eu). Viața în România mi se părea imposibilă. Nu vroiam, dar a insistat fratele meu care trăiește acolo din ’98, de pe vremea lui Constantinescu, alt gunoi. În ’97 Brăila, orașul nostru, a rămas fără Progresul, Combinatul, Laminorul… Apoi a dispărut termocentrala, patronul liceului meu, Murgoci… A dispărut și Braiconf, unde a lucrat mama. Un oraș mare trăia într-un cimitir. Am plecat…Am lucrat in construcții dar nu asta contează. Am învățat spaniola… mare lucru! Am citit trilogia lui Ribakov în spaniolă, la noi s-a tradus doar primul volum, „Copiii din Arbat”. Niciodată, în Spania, nu mi-a fost rușine de mine însumi. E sí meritul spaniolilor, un popor civilizat.Textul de mai sus…da, este o rușine. Este inadmisibil și incalificabil. Probabil este scris de o persoană care l-a votat pe ucigașul Iliescu in anul 2000. Cu siguranță este scris de o persoană care urăște, cu sinceritate, această țară. Chiar și așa Redacția putea să oprească tipărirea acestui articol imund…
Pote explici și de ce textul e așa cum spui? Și ce legătură are ribakov cu orice. În rest, felicitări ca ai învățat spaniola.
Tot respectul pentru autor. Cum scriu comentariul acum la televizor e figura păcăliciului ăla ciomăgar care nu își îndeamnă susținătorii să Isa la proteste, dar… lupta nu știu ce. Suntem într-o schiță de Caragiale.
Stefane, din pacate, istoria tinde sa se repete… Nu dispera!, Peste 5, 10, 15 ani o sa vina unul gen Simion si atunci te rog sa te intorci cu tot neamul tau in tara sa traiesti suveran!
„a rămas fără Progresul, Combinatul, Laminorul…”
Asa, si?
Ai idee cum arata Germania dupa razboi? Du-te si arunca o privire cum arata azi, ca ai si bani, si nici nu-ti mai trebuie formularele mici, apoi cele mari, si milogela catre tovarasi, pentru a primi un nenorocit de pasaport.
Au disparut alea? Duca-se, asta le-a fost soarta!
Au iesit din mainile partidului si au ajuns pe mana oamenilor. A celor oameni pe care comunistii i-au invatat sa fure, de oriunde, orice, pentru ca, nu-i asa, totul era proprietatea tuturor. Omul nou, comunist…
Au facut ce-au stiut mai bine: au jefuit tot ce le-a picat in mana, ca nu cumva sa vina dupa ei altii inca si mai hoti!
Si acum visezi la ce? La razbunare, pentru ca n-ai stiut sau n-ai putut sa-ti inhati partea ta din lesul economiei romanesti comuniste?
Chiar n-ai inteles nimic din istoria asta nenorocita? Ca in final, cine ridica sabia, de ea va pieri?
Ca avem nevoie de ceea ce tine in viata civilizatiile occidentale? De educatie, de cultura, de munca, de cinste?
Poate ca, daca-l citeai pe Arbatov ala la vremea potrivita, pe la 13-14 ani, azi ai fi avut alta minte-n alta traista.
„Stiletul” lui Ribakov (…”Arbatov”? Te crezi ironic?) l-am citit la 10 ani. Faptul că un oraș mare din România a fost devastat in anii ’90 cînd România nu era în război și că zeci de mii de lucrători de înaltă calificare (…tu îi numești „hoți”, deși erau părinții noștri) au ajuns șomeri într-o țară fără industrie… înțeleg că nu te-a deranjat. Mă întreb: de ce? Nu găsesc un răspuns…Ar fi unul: ura. Dacă îți urăști țara, dacă îți urăști poporul, dacă îți urăști Istoria ( pe care, zici tu, nu o cunosc)… dacă URA este motorul din spatele sufletului, atunci da, înțeleg ce scrii. Nici măcar nu ești singurul. E opinia ta, o respect așa cum este…Am spus „singurul”. Rectific: majoritar. Cei ce urăsc România sunt, astăzi, majoritari. Ce ar putea să iasă rău din asta…?!
„tu îi numești „hoți”, deși erau părinții noștri”
Parintii mei, tarani carora comunistii le-au luat cele doua hectare de pamant, caii, caruta, plugul si tot ce mai aveau prin curte, ajunsesera sa fure porumb de pe tarlalele CAP-ului, ca sa-si poata hrani porcul si vaca.
Nu s-au considerat niciodata hoti: „Pai ce, luam de la lume? Luam de la stat!”
Da, era o tara de hoti, toata lumea fura orice de la locul de munca si facea troc, pentru a supravietui. Furau de nevoie, desigur, dar hotia asta le-a intrat in oase, n-au mai scapat de ea niciodata, si din cauza ei s-a dus de rapa economia comunista. Oamenii s-au razbunat, ca prostul care-si omoara calul ca a intrat in sant.
De ce dracu crezi singurele avertismente din magazinele din occident impotriva hotiei, scrise intr-o alta limba decat cea a nativilor, sunt cele in limba romana?
Sunt pentru voi ma, alea, pentru suveranistii lui peste, care ne faceti de ocara pe acolo pe unde umblati si votati simioni si alte lighioane asemenea.
@Stefan Tu esti cu toate tiglele pe acoperis? Ai citit articolul de mai sus pana la capat sau ai vazut ca zice nasoale de Simion si ti-a dat borsu pe nas? Articolul este cat se poate de corect. Exact asta s-ar fi intamplat daca ar fi castigat derbedeul. Jumatatea de tara care l-a votat, nu mai este demult un popor. Este o secta. Una intunecata la minte, agresiva, revansarda, ignoranta pana la absolut si opaca. Este expresia cea mai sugestiva a somnului ratiunii iar tu esti dovada de care nu mai aveam nevoie.
Amice.. ți-a ieșit bine autoportretul. Poți să ți-l pui pe contul de Facebook, o să te umpli de laicuri….
Hai, Cami, nu te mau speria. Fi barbata!
Alegerile s-au terminat, problemele raman. Daca nu apare ceva neasteptat, o sa duca si asta mandatul la sfarsit.Nu ma astept la schimbari fundamentale. Intelectualii soareci de biblioteca nu sunt in stare de schimbari. Ce inteleg prin schimbari? Ceva modificari ale constitutiei , sa lamurim odata ce fel de republica avem, poate aplicarea referendumului cu 300 de alesi, poate schimbari in bine la CCR, sef la SRI fara conexiuni cu lumea afacerilor,etc… Concluzia mea : Lumea se teme de orice schimbare, orice partid care apare este desfiintat apriori si declarat suveranist, sorosist,fascist etc.. dupa orientarea autorilor articolelor. Vom balti in triada PSD-PNL-UDMR inca mult si rau.
Ba, v-am scos inca o data din rahat. A fost amuzant, totusi, sa vad cum tremurau izmenele pe telectualii nostri de frunte, care pana mai ieri se luptau voiniceste cu corectitudinea politica zi de vara pana seara.