Neputința panichează. Lipsa de soluțiii și de orizont aduce cu sine precipitarea, exaltările nebunești și, deopotrivă, viziuni apocaliptice.
Mălin Bot, spre exemplu, este ceea ce niște specimene ca Dan Voiculescu și Adrian Năstase merită. Cu ei n-ai ce să mai discuți. Știi ce vor spune, le cunoști toate minciunile, le știi până și mimica batjocoritoare, inflexiunile arogante. Așa că, dacă tot ies oamenii și se plimbă la Șosea, luați de aici, băieți, niște Mălin Bot. Uite-i, mânjiți de Bot din cap până-n picioare. Și uite-l și pe Bot, jurnalist de-o șaormă dată pe sub mână, un aberant fără simțul ridicolului, un exaltat care nu cunoaște jena.
La deliranți zglobii îl avem și pe Codrin Ștefănescu, mai nou plecat de-acasă cu nava spațială. Și nu, nici măcar nu a oprit în gară la RTV să-și descarce kilogramele de salivă veninoasă, nimic, direct pe Marte.
De frontul atmosferic pesedist s-a lovit și intelectualul Gabriel Liiceanu, deznădăjduit, plictisindu-se să mai înțeleagă ceva, lăsându-se pradă lamentărilor. Omul nostru se ruga de Kövesi să-l lase să facă pușcărie în locul lui Liviu Dragnea. Împuținat și agățându-se de tușele groase ale unei propagande infantile, Liiceanu bătea la Femei, în timp ce nevoile lui erau la Bărbați. Altfel spus, doamna Kövesi chiar nu l-ar putea ajuta cu o condamnare, nu atâta timp cât boarea asta de stat de drept mai adie încă peste ruinele Justiției românești. Cum naiba să-i ceri unui procuror să execuți o pedeapsă în locul unui condamnat necondamnat? Sintaxa exasperării vine la unul ca Liiceanu nu atât din confruntarea cu pârjolul pesedist (pentru că, atunci când era pedelist, îl îndura cu mândrie), ci din incapacitatea de-a pune în context victoriile electorale ale PSD într-o Românie săracă și umilită.
Dar să ne uităm spre cel care se avântă acolo unde doar vulturii delirului se avântă: Cristian Tudor Popescu. CTP scrie așa: ”Carmen, Sclava iubirii, trimisa la Interne a lui L. Dragnea, a scos caii ca să-i intimideze pe manifestanți și, la o adică, să-i calce în picioare.
Înlocuiți caii cu țevi de pistol automat. Asta fierbe înlăuntrul unor Dragnea, Tăriceanu, Nicolicea, Codrin Ștefănescu, F.. Iordache, Steluța Cătăniciu, Ș. Nicolae. Dacă nu le-ar fi încă teamă de reacția NATO și UE, căci asta este diferența fundamentală față de decembrie ’89, ar da ordin să se tragă în demonstranți, așa cum recomanda generalul lor, vorbitor la televizor, Pavel Abraham sau deputatul PSD care zicea că vrea să-i termine cu Kalașnikovul pe cei din Piața Victoriei”.
Mai sus de-atât nu ai unde să te duci. Mai sus sunt saloanele cu cei incoerenți și agresivi.
Daca se doreste rezolvarea problemelor in strada si nu prin vot…vae victis!
Eu zic asa: parlamentarii la Parlament, guvernul la Guvernare,intelectualii in turnul de fildes, ziaristii la ziare, politia in strada, studentii si elevii la scoala, etc.
Altfel ne stricam rosturile.
Spectacol ieftin. Astia nici nu mai trebuie bagati in seama, unii dintre ei demult erau pe aratura.
Da, Stefi, in principiu este corect ce spui. Dar am si eu o intrebare pentru tine: daca ne retragem fiecare in coltul lui si ne facem ca nu vedem ce se intampla, crezi ca vom mai avea alegeri libere si corecte vreodata? De societatea civila ai auzit vreodata, iti spune ceva termenul asta?
Stefi a pus punctul pe „i”: fiecare sa stea la locul lui, deci magarii si savantii la mijloc.