Home / Raport despre starea ficţiunii / Catalonia în ofsaid (fantezie fotbalistică cu iz de război civil)

Catalonia în ofsaid (fantezie fotbalistică cu iz de război civil)

Zoom

 Centrarea a venit de pe stânga. Cum altfel? Operatorul de la La 1, prea atent la picioarele lui Dembélé, a uitat să apese pe zoom out şi, când a făcut-o, Messi era deja în ofsaid. Acum, sigur, vina nu fusese numai a cameramanului. La Dortmund, în ceea ce se numea pe vremuri Germania, francezul Ousmane Dembélé jucase pe dreapta, aproape lipit de tuşă. Informaţia e, nu-i aşa, de mult în toate manualele de istorie. Barça însă, după ce plătise atunci, în 2017, o sută de milioane pentru el, se ambiţiona să-l ţină pe stânga ca să-l forţeze să tragă mai des de acolo, din unghi, direct pe poartă. Cu motivaţia că nu de centrări paşnice către Messi aveau ei nevoie, catalanii; să fim serioşi, omul măsura, cică, 1.70.

Fapt e că atunci, cu două decenii în urmă, în toamna lui 2017, operatorul lui La 1, acuzat mai târziu de instigare la manifestări violente şi ulterior listat ca o cauză directă şi imediată a războiului civil din Spania, nu prinsese în cadru avansarea prin careu a lui Messi. Ghinion! Fiindcă băieţii de la Esport 3 de Catalunya aveau în HD tot acest slalom fără minge printre fundaşii lui Real. Şi, în momentul în care centrarea pleacă din piciorul lui Dembélé, Messi nu e deloc în ofsaid. Dar golul e anulat de arbitrul Manuel Serghei Espia. Trădare!

Tancurile roialiste au încercuit Barcelona încă din timpul negocierilor din decembrie, trepidaţiile fisurând mai multe coloane la Sagrada Familia. Părerile sunt de fapt împărţite: istoricii catalani spun că asta s-a întâmplat chiar înaintea simbolicului Drum spre plajă al celor 750.000 – comparat imediat de Adunarea Naţională Catalană cu Drumul sării al lui Gandhi – fiind deci o provocare. Majoritatea cercetătorilor care s-au ocupat recent de cauzele războaielor civile din al doilea şi al treilea deceniu al secolului al XXI-lea în întreaga Europă, sunt mult mai precauţi. Madridul trimisese, oricum, o delegaţie masivă, inclusiv patru istorici sportivi care veniseră înarmaţi (vorba vine) cu înregistrări ale unor alte goluri (fără semnificaţie politică) anulate, spuneau ei, în acelaşi fel ca cel din derby. Organizatorii catalani montaseră însă 11 ecrane în jurul amfiteatrului şi contrau fiecare argument raţional arătând cu degetul, în tăcere, spre ele. Acolo unde se relua la infinit secvenţa care dovedea clar nepăsarea, umilinţa, nedreptatea la care fusese supusă echipa cea mai iubită a fostei provincii şi nou declaratului stat.

În primele zile de după meci ziarele pro-secesiune scoseseră două şi chiar trei ediţii. Puseseră problema în perspectivă şi ajunseseră să folosească pe prima pagină fotografii cu Hemingway şi Dos Passos din arhivă, speriind turiştii americani. Mai ales pe cei din Texas şi California care sunaseră imediat acasă să afle dacă le trebuie viză la întoarcere. Apoi – dar asta se confirmase ceva mai târziu, sub presiunea euro-parlamentarului Basil Souche –  Kremlinul trimisese cică barcelonezilor interesaţi două vagoane cu documente secrete din precedentul război civil, de folosit în lupta ideologică împotriva Madridului. Tot din aceeaşi sursă au obţinut catalanii secesionişti, digital de data aceasta, şi o fotografie luată de satelitul Sputnik, cu aparatură RT, pe care, pe o riglă roşie, e măsurată cu precizie distanţa dintre vîrful bocancului lui Messi şi călcâiul fundaşului lui Real. Pe reţelele de desocializare, mult folosite în 2017, poza avusese câteva milioane de vizualizări şi multe ciripituri de dincoace şi chiar (conform cu Digital Forensics Lab) de dincolo de Urali. În supra-impresie, apăreau necruţătoarele, revoluţionarele cuvinte All Power to Catalunya! scrise cu abia inventatele (dar de mult clasicizatele) caractere Chirilo-Catalon New.

Pe lista de revendicări ale politicienilor şi militanţilor secesionişti – al căror număr crescuse (până la a atinge majoritatea) cu fiecare deplasare de tancuri şi rătăcire de amfibii ale Madridului – primele 51% erau identice cu cea de la numărul 1: Independenţă! Abia în jumătatea de jos a listei, apărea primul reproş concret: marginalizarea Cataloniei în repartizarea evenimentelor sportive trecute de pe teritoriului regatului spaniol. Şocaţi, trimişii Madridului se priviseră unii pe alţii (fotografia fusese folosită a doua zi în presa barceloneză, dar şi în cea progresistă europeană şi nord-americană în general, ca o dovadă a conspiraţiei şi necinstei lor) şi strigaseră toţi în cor: Juegos Olimpicos!? Dar catalanii erau pregătiţi să contraatace. Consilierii lor, tineri doctoranzi în studiul postneocolonialsmlui timpuriu declarară Jocurile Olimpice din 1992 ca fiind nesemnificative şi, ca orice jocuri olimpice, nişte manifestări discriminatorii, lipsite de o viziune globală şi globalizantă. Ca dovezi folosiseră acele propuneri curajoase (rămase fără răspuns din partea forului olimpic!) ale unor organizaţii progresiste, de mărire a numărului de cercuri olimpice din sigla jocurilor la 7, 12 şi chiar 141 şi redesenarea unora dintre ele ca romburi, triunghiuri şi trapeze. Fusese citată şi o lucrare a unui tânăr autor scoţian care dovedea că Pierre de Coubertin îşi jignise în copilărie mai mulţi colegi de clasă mâncând în faţa lor sandvişuri cu brânză Brie.

În chiar clipa când cuvântul Brie fusese rostit se auzise, undeva departe, primul foc de armă. Asupra acestui fapt, majoritatea istoricilor sunt astăzi de comun acord. În schimb părerile sunt divergente cînd se aduce în discuţie distrugerea primului monument Gaudi la Barcelona: Casa Vicens. În timp ce unii progresişti admit că primele plăcuţe de ceramică verde şi albă au căzut de pe faţadă abia la începerea luptelor de stradă, alţii, grupul radical, acuză direct turiştii care plecau în fugă din Barcelona că tropăiturile lor au produs de fapt deteriorarea faţadei. Mai mulţi proprietari de hoteluri şi restaurante atenieni au depus mărturie în acest sens, amintind de evenimente similare din capitala Greciei şi din Peloponez care au dus la tulburarea ouzo-ului în timpul plecării precipitate şi nejustificate a turiştilor din Atena la auzul declanşării celei de-a treia grevă a spărgătorilor de grevă.

Momentul catalan s-a dovedit scânteia necesară pentru declanşarea în lanţ a celorlalte 38 de mişcări separatiste violente de pe teritoriul Europei. Eclipsate şi, pe bună dreptate, dezamăgite, unele dintre organizaţiile teroriste din afara continentului şi-au încetat treptat activitatea în Europa. Numărul morţilor şi răniţilor la finalul îndelungatei perioade de “tulburări” (termen adoptat prin vot secret la un congres al istoricilor şi antropologilor organizat la comemorarea a două decenii de la ofsaidul de la Madrid) egalează întreaga populaţie a Europei de la 1917. La o conferinţă a şefilor de stat şi guvern a celor 145 de state europene (de la care au lipsit numai delegaţiile Regatul Veneţiei de Sud şi cea a Argeşului de Vest) s-au demarat zilele trecute discuţiile privind o posibilă viitoare uniune europeană.

La Barcelona e de mult linişte. Ieri s-a desfăşurat prima dintre cele şapte etape ale celei de a XX-a ediţii a Ligii Catalane de Fotbal. Barça a învins Figueres cu 27-0, la pauză 18-0. Într-o şedinţă recentă a forului conducător al ligii s-a discutat admiterea, din sezonul următor, a primului jucător noncatalan în ligă, pentru o perioadă de încercare de un sezon. Cei mai mulţi membri au cerut însă, în mod evident, prudenţă.

Noiembrie 2037

Quebec, Republica Federală a Canadei de Est-Sud-Est

(1 articole)

www.catavencii.ro

Comentarii Facebook

  1. Hopa, deci s-a dat drumul la vize, deja!? Oricum, de-aici, din UE, lucrurile se văd puțin diferit. Ca și cum Catalunezii ar fi dorit de fapt independența față de UE, nu Spania. Dar, mă rog, matale parle franse, parle angle, deci știi mai bine.

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.