1. Părinții trebuie să cumpere uniforme pentru că învățămîntul de stat este gratuit și obligatoriu. Dar asta nu înseamnă că e greșit să susțineți ideea cu exemple de școli private de elită care au uniforme. Nu, asta nu vă face ridicol. În definitiv, nu este mare diferență între Eton College și Şcoala Gimnazială Nr. 1 Lehliu-Gară.
„Păi, dacă învățămîntul e gratuit, atunci să ne cumpere statul uniforme!“ Ha, șah-mat, statule! Ce fraier ești! Acum va trebui să risipești bani publici pe achiziția de uniforme. Dar cîți bani? Dacă vrei uniforme de calitate, trebuie să fie scumpe. Dacă vrei ieftine, vor fi proaste și urîte. Probabil se va merge pe calea de mijloc, proaste și scumpe. De la firme de casă, că încurajăm economia locală. Și salvăm învățămîntul.
2. Uniforma descurajează bullying-ul.
În prima zi – în primul ceas al uniformei obligatorii universale – veți auzi acest dialog în curtea școlii:
– Salut, amic de bani gata ca și mine, îl vezi pe săracul ăla cu teniși ieftini de Temu? Hai să facem mișto de el și să-i spargem fața.
– Nu se poate, prieten cu părinți foarte influenți și nesimțiți.
– Dar de ce? Ieri a fost perfect acceptabil să aruncăm în el cu resturi de icre negre.
– Da, dar ieri venise în haine normale de sărac. AZI POARTĂ UNIFORMĂ LA FEL CA NOI!
– Așa e, că n-am fost amîndoi săptămîna trecută să ne facem uniforme speciale la croitor de fițe. Știi, atunci cînd nu ne-am luat nici Nike noi cu pernă de aer de la mall.
3. Uniforma obligatorie nu înseamnă că ne întoarcem pe vremea lui Ceaușescu.
Nici serviciile secrete nu controlează statul din ce în ce mai bine, nici sistemul represiv nu e din ce în ce mai puternic, nici candidații la președinție nu aspiră mai aproape intelectual de un cizmar cu patru clase. Munciți ca să plătiți pensiile speciale ale altora pînă nu vă omoară dronele rusești pentru care n-avem legislație să le doborîm, totul e pentru binele vostru.
4. Uniforma vindecă de deochi, scoate argintul viu din om, dezleagă cununiile, ridică blestemele, ferește de magia neagră, apară de curent și lista poate continua, pentru că la o rată de 70% de analfabeți funcțional, poți să pui literalmente orice, ăia oricum nu vor pricepe ce citesc
5. Uniforma nu e doar o ocazie frumoasă de irosit bani publici, dar și un mod elegant de-a ocoli discuții neesențiale despre: materia multă și inutilă, numărul prea mare de discipline, numărul prea mare de ore, metodele învechite de predare, cum rezolvăm în mod realist problema elevilor dobitoci, cum rezolvăm la fel de realist problema profesorilor dobitoci, cum oprim evaluările internaționale să se ducă-n PISA mă-sii și cum punem botniță la puță tuturor bulailor și pielenilor care otrăvesc sistemul de Educație.
6. Amînă pînă după alegerile prezidențiale dramatica dezbatere „După utila vacanță de schi, trebuie să adăugăm necesara vacanță de covrigi sau imperioasa permisie de izmene?“.
7.Dă ocazia unui om cu judecată să spună dramatic: „Dintre toate non-problemele irelevante ale Educației, asta e cea mai irelevantă non-problemă“.
3.366 de vizualizări
Un excelent text ; Va multumesc, Domnule Dan DARIE ! Si eu am predat (timp de 44 ani) la doua universitati din Iasi, asa incat nu eram foarte informat privind invatamantul „preuniversitar” (un termen inventat, probabil, de sindicatele din ramura). Dar stiu ca mai multe licee de elita din Iasi au format generatii de tineri seriosi, bine pregatiti, care au devenit apoi specialisti de tinuta, in Romania sau mai departe. Un exemplu „personal” este fiul nostru Mirko, absolvent al Colegiului NationaL „Costache negruzzi” din Iasi, high level IT engineer in British Columbia din sept. 1999, si sotia sa Alina, absolventa a Liceului de Informatica „Gr.C. Moisil”. La inceputul anilor ’80, predam Analiza Matematica la Inst. Politehnic „Gh. Asachi” din Iasi, iar nota minima la studentii de la sectia „Automatizaari si Calculatoare”, la aceasta disciplina, era 8 ! Majoritatea acestora erau absolventi ai celor doua licee mentionate.
Scoala gimnaziala (publica) la care studiaza copilul meu (ciclul primar) nu are uniforma obligatorie, ci un cod vestimentar sobru, care include tricouri albe cu sigla institutiei, evident costurile fiind suportate integral de parinti. Imi convine de minune (si elevului la fel). Nu am constatat reactii de respingere din partea celorlalti copii, nici opozitie din partea parintilor. Ideea alocarii nediscriminatorii de bani publici cu aceasta destinatie imi pare complet deplasata. Nu am o solutie in care sa cred cu tarie pt copii din medii defavorizate, dar cred ca sa poate identificata una. Si chiar cred ca desi nu cea mai importanta problema a invatamantului romanesc, e totusi un subiect care nu poate fi ignorat.
Dacă zicem NU uniformei,să-i lăsăm atunci să vină-nțoliți la școală,în continuare,ca la bordel,ca la meci,ori ca la ștrand,după…gen sau… anotimp???Unforma ar lua păinților povara financiară pentru hainele odraslelor și ar obliga,cumva,copiii să se considere egalii tuturor celorlalți,nu să fie (auto)segregați după criterii pecuniare-ca acum…
asta și scriam, stimate domn „Uniforma vindecă de deochi, scoate argintul viu din om, dezleagă cununiile, ridică blestemele, ferește de magia neagră, apară de curent și lista poate continua, pentru că la o rată de 70% de analfabeți funcțional, poți să pui literalmente orice, ăia oricum nu vor pricepe ce citesc”
uniforma hidoasă și tunsoarea în stil „secretar pcr” sau ceafă de porc, ambele obligatorii în vremurile când eram prin școală (anii ’60-’70) au fost primele elemente care m-au determinat de copil să urăsc din rărunchi sistemul comunist.
în facultate (anii ’70-’80) am trecut la un nivel superior: de vestimentație nu se mai lega nimeni dar în privința lungimii părului aveam unii profesori sadici care tolerau pletele pe parcursul semestrului dar refuzau să te primească în examen dacă nu erai tuns… urâte vremuri, chiar dacă unii retardați le regretă…