Cred că Dorin Tudoran are dreptate să spună că recenta achiziție politică a liberalilor în persoana lui Mihail Neamțu e, citez, „un căcat”. Să te lauzi că l-ai primit în PNL pe Mhail Neamțu, cum a făcut de curînd noul lider al peneliștilor, Ludovic Orban, e ca și cum ai recunoaște că ai ajuns la fundul sacului cu candidați cunoscuți la intrarea în PNL și că acolo nu l-ai mai găsit decît pe Neamțu.
Las deoparte simpatiile lui legionare din adolescență și recidiva lui de la maturitate, cînd recita cu patos din Radu Gyr, după care nu mai știa cum să facă uitat acest episod din cariera lui politică, dar Mihail Neamțu s-a ilustrat, ca politician, în chip de țuțăr ghinionist al lui Traian Băsescu. Pentru asta a înființat un partid, iar apoi, cînd a văzut că a dat greș cu partidul, în ciuda faptului că a umblat cu funia de usturoi pentru a-l feri pe Băsescu de vampirii din capul lui, Neamțu a luat-o razna ca eseist al cauzelor decoltate. Nu i-a ieșit nici asta. Și cum prin țară nu mai avea pe cine țuțări, a trecut la țuțăreala transatlantică și s-a făcut omul lui Trump din România. Doar că, între timp, Trump la care se închina Neamțu a schimbat calimera, încît azi conservatorul de Dîmbovița se închină la o zeitate care și-a schimbat profilul.
Totuși, în loc ca Ludovic Orban să-i dea ca flit acestei insecte politice parazite, proaspătul președinte al liberalilor l-a luat în brațe, ca pe un tenor de succes al liberalismului. Or Neamțu e tot atît de liberal pe cît e de viril un scapete care pozează în bărbatul fatal.
Liviu Dragnea i-a luat-o înainte la acest capitol lui Orban. I-a transformat în vedete ale PSD-ului pe foștii peremiști Codrin Ștefănescu și Lia Olguța Vasilescu. Deosebirea dintre cei doi e că Dragnea, înainte de a fi numărul unu în PSD, și-a încercat norocul și în PD-ul lui Băsescu, ceea ce ar explica slăbiciunea lui pentru proveniții din partid și pentru teleormănenii politici. Or, pe vremea cînd Dragnea era marele cîștigător al alegerilor, vechii pesediști se uitau la el ca la marele preot care aduce ploaia. După ce însă același profet de Teleorman a început să n-o mai nimerească în prevestirile lui politice, încît a trebuit să-l scoată cu de-a sila pe Sorin Grindeanu din visele lui de putere, ca pe un personaj de coșmar, în PSD a început căutarea altui mare preot. Pînă atunci însă, clasicii partidului se uită tot mai chiorîș la soprana Olguța și la tenorul Codrin, acuzîndu-i că interpretează fals cîntecele PSD-ului. Iar calitatea de teleormăneni a coriștilor din partid și din guvern ai lui Liviu Dragnea s-a transformat într-un soi de listă neagră pentru pesediștii silitori care au fost lăsați în culise. Cu ce se va solda chestia asta, după eșecul lui Dragnea cu miracolul anunțat al tenorului solist Grindeanu? De-aici înainte, chiar dacă baritonul Tudose va cînta fals ariile de partid, Dragnea va fi silit să-i țină hangul, în speranța că la un moment dat i-ar putea lua locul.
1.970 de vizualizări
