Pe la sfîrșitul secolului trecut, pe vremea cînd Naționala noastră juca destins cu echipele mai mici și doar România noastră avea emoții că va intra în incapacitate de plată, da, o formulă făcea carieră: „creșterea zero“. Adicătelea, ca cum ar veni, e o realizare să fim pe zero decît tot pe minus. Pe urmă, în deceniul următor, pe vremea cînd echipele noastre de club ajungeau frecvent în grupele Champions League sau Europa League, mai-marii Cooperativei au lansat o altă formulă: „momentul zero“. Adicătelea, iarăși, ca cum ar veni, s-a terminat cu orice blat și hoție. Jurăm, începînd chiar din momentul ăsta, stimați complici!
Au trecut de atunci ani, viața s-a schimbat. Avem acum o altă echipă națională, o iubim ca și pe toate celelalte. Mergem cu ea la turneul final, o alintăm. Parcă ar fi cea mai mare, cea mai proaspătă nevastă, n-o fi un supermodel, ea, dar măcar nu-i foarte proastă, asta e, rămîne a noastră. Am evocat două formule din trecut doar pentru că, solid ancorați în prezent, să privim încrezători înspre viitor. În prezent, după meciurile amicale cu Bulgaria și Liechtenstein, tabela de marcaj grăiește singură: am înregistrat creșterea zero-zero. Zero-zero după mai mult de 180 de minute tare neclare. Mai putem înregistra, deși cu greu, și niște concluzii dătătoare de speranță. În primul rînd, n-am luat bătaie. În al doilea rind, n-am primit gol. Și punctul foarte important: nici unul dintre ai noștri nu s-a accidentat.
Deci, ca să nu ne mai încurcăm în amănunte, nici nu contează că Liechtenstein se află pe locul 202 în clasamentul FIFA, iar Bulgaria nici nu mai ține minte cînd a cîștigat un meci (a fost cu Tanzania ultimul). Important e că ne-am pregătit asiduu în fața unor adversarii incomozi, care nu ne-au lăsat să le dăm gol nici măcar din faze fixe. Și chiar de la 11 m. Oameni răi, i-a mîncat invidia, că ei stau acasă, iar noi mergem la turneul final Euro 24.
În fine, ce-a fost a fost! Ce va fi, Doamne-ajută! Și, mai ales în ultima treime adversă, cu Dumnezeu înainte! „În ultimii 60 de metri, ne-a lipsit inspirația“, zicea Edi la conferința de presă după meciul cu Liechtenstein. Nu-i bai, ne vom baza, ca de atîtea ori, pe inspirația divină. Singura mică problemuță ar fi că măcar un om în galben ar trebui să dea măcar un gol ca să cîștigăm măcar un meci. Altfel nu trecem de faza grupelor, obiectivul propus. Vremea cîrcotelilor și a prestațiilor discutabile, ca să le zicem așa, mai elegant, gata, a trecut. De mîine, „timpul e contracronometru“, a zis același Edi la aceeași conferință de presă. Frați suporteri, potriviți-vă ceasurile, urmează clipe decisive pentru țară. Din acest prezent, cu gîndul la ce ne mai rezervă viitorul. Rețineți parafraza unei vorbe din veacul vecilor: iubim echipa națională a României și asta ne ocupă tot timpul. Hai România!
1.425 de vizualizări
