Dacă Georgescu pretinde că Dumnezeu ne ține pe toți, realitatea insistă că pe unii mai mult îi rabdă

Invitat să-și reveleze învățătura asupra lumii, Călin Georgescu a explicat foarte limpede care e secretul aparentei sale bunăstări financiare. Nu poartă ițarii ăia roșii pentru că-s fermecați și buzunarele se umplu cu galbeni de cîte ori bagă mîna. Nu e stăpînul unei oale de aur la capătul curcubeului. Nu, nici nu se înfruptă din comoara Împăratului Roșu, pentru că e post, păgînilor! Și, oricum, odoarele din acea comoară nu aveau inscripții în chirilică. Secretul său e simplu și incredibil de evident: „Dumnezeu ne ține pe toți!“.

Și acum, că ați răsuflat ușurați de grija unui cetățean cercetat pentru șase infracțiuni, inclusiv instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, să inspirați adînc, nu care cumva să vă sufocați de revoltă. Sau trageți măcar aer în piept cu aceeași poftă cu care sînteți trași și voi. Pentru că cifrele vă iau răsuflarea.

Conform datelor INS publicate în 2025, 3,5 milioane de români trăiau deja în sărăcie. Așa le trebuie, dacă-s oameni răi cu suflet rău, fără credință-n Dumnezeu. Dar poate că aceste date s-au mai îmbunătățit în austeritate. Poate că acești nevrednici l-au găsit totuși pe Dumnezeu. Sau poate au murit de foame. În orice caz, speranțe există. În sensul că nu sînt sărăcani decît 19% din români.

Sau, dacă ne luăm după datele Eurostat, ăia 19% sînt, de fapt, 17,2%. Răsuflați mai ușurați, așa-i? Bucurați-vă de aerul rarefiat, pentru că sîntem campionii Europei la „n-am“, urmați de Bulgaria (16,6%) și Grecia (14%). Cumva, tind să cred că studiul ăsta a fost făcut vara, cînd ambele țări erau infestate de sărăcia românească. În orice caz, medalia de aur ar trebui să aibă mutra lui Moromete călare pe Bisisica. Pe drumul luminii, firește.

,Într-un fel, e și vina românilor că au ales România în loc să plece, de pildă, la Viena. Mai ales a pîrliților din zonele cu cele mai mari rate ale sărăciei: Sud-Vest Oltenia (29,8%), Sud-Est (26,8%) și Nord-Est (26,4%). Concluzia e clară: mînăstirile din nordul Moldovei s-au stricat și trebuie băgate urgent în reparații capitale. Judecați și singuri, deși Dumnezeu e unic judecător: faptul că București-Ilfov are Catedrală și cea mai mică rată de sărăcie (3,7%) ar putea fi o coincidență, dar voi chiar credeți în coincidențe?

Nu există coincidențe, există doar foarte mult efort angajat. În sensul că sîntem fruntași la sărăcie pentru angajați. După datele Eurostat apărute anul trecut, riscul de sărăcie era o chestie la îndemîna a aproape 11% din românii care aveau un loc de muncă, în timp ce media europeană abia trecea de 8%. Păi, să pună mîna oamenii ăia și să-și ia un al doilea job. Și să meargă la biserică în pauza de masă.

Dar mai bine să lăsăm trecutul și să privim cu speranță către viitor, adică spre copii. Un raport Salvați Copiii din toamna lui 2025 urlă de nervi că 1,255 milioane de kinderi erau în risc de sărăcie sau excluziune socială. 33,8% din copiii români. Sau, și mai triumfal, 75,8% din cei ai căror părinți au un nivel de educație calibrat milimetric după nivelul mării. Să mai spună cineva că Domnul se ia strict după înălțime. Iată că nu e destul să te îmbraci de la Pepco sau Lupilu, important e să te încarci cu credință din tunelul energetic.

Și cifrele ar putea continua la nesfîrșit, pentru că trăim în Grădina Maicii Domnului unde, paradoxal, deși n-avem miracole, avem motive să ne minunăm. Dar e destul. E adevărat, Dumnezeu ne ține pe toți. În puf sau în praf, asta e chestie de interpretare a legii Sale. Cine a înțeles cum trebuie să nu minți sau să nu furi are parte de ceea ce merită. Cine nu, are parte de idoli mincinoși. În definitiv, sîntem foarte mulți, ar fi absurd să crezi că există îndeajuns Dumnezeu pentru fiecare.