Știrea anului, bucuria clanului

Cotidianul El País ia la puricat o știre (falsă) care a făcut, nu demult, înconjurul globului: Inteligența Artificială se dovedise atît de evoluată, că reușise să câștige o medalie de aur la Olimpiada Internațională de Matematică (IMO). M-am apucat și eu de această ciosvîrtă mediatică, suna prea bine s-o las să se răcească. Toată presa lumii a vînturat informația, care a irupt odată cu finala tinerilor matematicieni. Laurii entuziasmului mediatic s-au scurs dinspre oameni către LLM-uri.

Nimeni nu a mai vorbit, de exemplu, de Ivan Chasovskikh, geniul ruso-american care a concurat sub steag neutru și care a obținut un scor perfect în patru ore și 30 de minute. Să nu credeți că a fost singurul, dar juriul a premiat și eleganța, și simplitatea/frumusețea demonstrațiilor. Dacă nu știați, această întrecere datează din 1959, la ea iau parte 600 de tineri din toată lumea. Nu e vorba numai de rezolvare, ci și de destin. Ar trebui să menționez că, dintre cei care au cîștigat în trecut, i-aș numi pe Terence Tao, care a cîștigat o medalie de aur la vîrsta de 13 ani (printre cei mai tineri din toate timpurile) și apoi o Medalie Fields, un soi de „Premiu Nobel“ pentru matematică. Un alt medaliat a fost Grigori Perelman, Omul-enigmă, care a refuzat un milion de dolari, pentru Conjectura Poincaré, și care a dispărut din viața publică. Apoi, doi tipi celebri: Serghei Brin, cofondator al Google, și Demis Hassabis, cofondator al Google DeepMind, divizia de Inteligență Artificială a Google și laureat al Premiului Nobel pentru chimie.

Așadar nu e caca-vaca și nici „Cîntarea României“. La festivitatea de închidere, în timp ce se acordau premiile, studenții, coordonatorii și examinatorii au fost loviți de trăsnet: OpenAI (îl știți, deja, ăla de a înlocuit Claude în dotarea armatei americane și a lăsat cheile de decizie în mîinile militarilor) postase pe rețelele de socializare că modelul lor „obținuse o performanță de nivel de medalie de aur“. Nu că ar fi cîștigat-o, că nu participaseră. Cît privește modelul lor –  nici ăla nu fusese evaluat de examinatorii IMO. Dar OpenAI dădea lovitura. Una murdărică și nedreaptă. Cine să mai aibă timp să cerceteze, în epeca clickbait-ului?

Dar s-o luăm pe rînd. Organizatorii au invitat, cum era și firesc, companii de IA. Interesul lor e limpede ca cleștarul fermecat: își instruiesc propriile modele, întîlnesc studenți super-talentați și-și sporesc vizibilitatea. Ele și cele mai prestigioase universități din lume, care sînt și ele pe-acoloșa, concurează la vîrf să recruteze studenți. Clar și acceptabil. Unde mai pui că talentele din țările sărace își pot amaneta viitorul și să iasă în cîștig. Cam astea au fost invitatele mintos-artificiale: Google, OpenAI, Harmonic, Huawei, Numina și ByteDance (TikTok, dacă nu știați). Și, cum spune poporul, dacă-i dai un deget îți ia toată mîna, companiile s-au pus pe lucru (adică pe rezolvarea problemelor) și au cerut juriului să evalueze și răspunsurile lor. Examinatorii au zis pas. L-au luat la pilă pe președintele IMO. Au bănuit că IA „ar putea distrage atenția de la importanța IMO pentru studenți“. Au solicitat ca orice rezultate legate de IA să fie făcute publice „la cel puțin o săptămînă după ceremonia de închidere“. Și „dacă această lucrare va oferi beneficii companiilor comerciale, acestea ar trebui să contribuie financiar la IMO“. A treia observație a fost tehnică. În timp ce studenții intrau în sală cu o hîrtie, un pix/creion și capul de pe umeri, nimeni nu avea habar la ce apelează soft-urile, cum, cît, de unde copiază? „Ce informații folosesc modelele? Ce tipuri de algoritmi se aplică? Aplicarea schemelor de notare la modelele de IA este problematică atunci cînd acestea sînt concepute pentru teste scrise de oameni, cărora le putem atribui intenție și înțelegere“ – au scris în încheiere.

Ei, dragii moșului, dar și în circuite e ca-n viață. Unii își respectă cuvîntul dat, alții, nu. Cel cu „așa nu“ s-a dovedit a fi OpenAI, dar asta nu e nici o surpriză. Pentru că, spre deosebire de toate celelalte companii, OpenAI nu a răspuns, deci nu a putut fi acuzat, formal, de nimic.

Și așa cum vă povesteam, dragii moșului, în chiar seara premierilor, o nouă constelație a strălucit pe cer. „Am obținut performanțe de nivel de medalie de aur la Olimpiada Internațională de Matematică din 2025 cu un LLM de raționament general! Modelul nostru a rezolvat probleme de matematică de talie mondială – la nivelul celor mai buni concurenți umani. O piatră de hotar majoră pentru Inteligența Artificială și matematică“, a anunțat OpenAI pe X.

Așa o fi? Imediat, Goagăl s-a trezit lăsat pe dinafară, ca prostul. Și a declanșat imediat atacul asupra examinatorilor. Arnaud Maret, un corector elvețian, zice: „Tipul de la Google mi-a spus că fiecare oră care trecea între comunicatul de presă al OpenAI și al său era o rușine pentru Google“. Brusc, un om ca toți oamenii a putut înfrunta un colos și să-i rîdă-n nas.

Și cu rîsul ar fi rămas. Cîteva luni mai tîrziu, DeepSeek s-a împăunat și el. Ba chiar că a cîștigat Olimpiada. Iar anul acesta, Shanghai va fi gazda întrecerii. Sînt sigur că nimeni nu se va lăsa mai prejos. Goagăl, exclus!

Dar, cum spun unii, pe drept cuvînt, dacă îi fute într-atît grija celebrității și a notorietății, nu ar fi mai bine să se întreacă între ele inteligențele domniilor lor? Sau mare glorie e să bați un om înarmat cu un creion și o hîrtie? Mă, nesățioșilor!