Anul viitor, între 15 mai și 15 august, sîrbii vor organiza, la Belgrad, un eveniment internațional major: Expo 2027, la care vor avea pavilioane expoziționale peste 130 de țări, inclusiv România. După vizita șantierului acestui proiect de 1,3 miliarde de euro, am aflat mai multe despre turismul din țara vecină de la Dejan Veselinov, manager general ATIS, Asocijacija Turističke Industrije Srbije, partener instituțional al Expo 2027.
Asociația Industriei Turismului din Serbia este o asociație nouă, care reunește toți actorii importanți din turism: companii aeriene, precum Air Serbia (care e esențială pentru noi, fiind transportatorul național), mari touroperatori de incoming și outgoing, hoteluri, universități, companii de asigurări, firme de transport, rent-a-car, dar și companii tehnologice. Ideea a fost să aducem împreună toate aceste entități pentru a avea o voce comună puternică în negocierile cu alți parteneri, dar și pentru a crea produse și experiențe noi, deoarece turismul este, în esență, o industrie a experiențelor.
Cum ați descrie turismul din Serbia? Dați-ne detalii, din perspectiva operatorilor din turism și a statului, pentru că e nevoie de o colaborare strînsă între cele două domenii, public și privat.
Cred că, în principiu, situația turismului de aici nu diferă foarte mult de cea din alte țări vecine, deși există particularități. Trebuie să privim puțin în urmă, cînd eram o singură țară, Iugoslavia. Pe atunci, aveam mari touroperatori de stat, precum Kompas, Yugotours sau Genex. Aceștia erau coloșii care dețineau hoteluri și avioane și aveau o piață uriașă de desfacere. Belgradul era centrul administrativ și de congrese, aveam Muntenegru și Croația pentru turismul de litoral, Sarajevo pentru Jocurile Olimpice de iarnă, Slovenia pentru lacuri și natura superbă din Alpi, la Triglav, dar și Macedonia sau Bosnia. După separare, fiecare țară a început să-și dezvolte propriul turism. Serbia a rămas cu capitala, Belgradul, cu stațiunea de schi Kopaonik și cu stațiuni balneare ca Vrnjačka Banja sau Sokobanja.
Am început, deci, să promovăm Serbia ca o destinație nouă și am avut succes, dar competiția e foarte mare, nu doar cu Europa occidentală, ci și cu vecinii noștri: România, Ungaria, Bulgaria etc. Toți oferim turism continental, istorie bogată și orașe frumoase. Acum avem oportunitatea de a ne promova mai mult pe piețe îndepărtate, precum Asia, SUA sau China.
În prezent, Ministerul Turismului și Tineretului se ocupă de strategia de dezvoltare, Organizația Națională de Turism a Serbiei se ocupă de promovare, iar la nivel local avem aproximativ 120-130 de organizații de turism, în orașe. Acum finalizăm noua strategie de turism pînă în 2030, care e strîns legată de Expo 2027, cel mai mare eveniment programat în viitorul apropiat. Este o oportunitate importantă, nu numai pentru Serbia, dar și pentru țările vecine, de a obține o poziție mai bună pe piață și de a arăta progresul țării, în general, nu numai în turism. Asociația noastră este partener instituțional al Expo 2027, deci ne vom ocupa de coordonarea fluxurilor turistice. În curînd vom lansa o platformă de pachete turistice pentru a-i ajuta pe vizitatori să ajungă la Belgrad și apoi să exploreze și restul Serbiei.
Cam asta ar fi situația și, desigur, ne confruntăm și noi cu problemele globale, dar dezvoltăm infrastructura, drumurile, locurile de cazare – în ultimii zece ani, calitatea hotelurilor a crescut. Sîntem pe drumul bun, dar trebuie să muncim în continuare ca să creăm produse, pachete turistice în destinații, și experiențe, pentru că oamenii călătoresc pentru experiențe, turistul caută ce e original. Aceasta e principala noastră sarcină.
Care e situația incoming–ului în Serbia?
Am început cu puțină istorie: touroperatorii mari din fosta Iugoslavie acopereau o mare parte din piața vremii. Pentru a atrage turiști, trebuie să investești mult în agenții de turism și în oameni, să mergi la tîrguri internaționale, să stabilești contacte…
Să ai o strategie de abordare a pieței.
Da. Nu e ca în turismul de outgoing, care este foarte popular – trebuie să te lupți cu destinații consacrate pentru a-ți găsi locul, trebuie să fii creativ și original. Acum avem aproximativ 20-30 de touroperatori de incoming foarte buni, care oferă turism cultural, istoric, gastronomic și de natură. De asemenea, turismul de evenimente (MICE) este foarte dezvoltat. Asociația noastră conectează acești actori pentru a crea un produs integrat. Dacă vrei să vii în Serbia, cel mai bun mod este să apelezi la un DMC, Destination Management Company, un agent local care are contacte directe cu hotelurile și muzeele. Astfel ai siguranța că cineva se ocupă de clienți direct la destinație. Există acum și un număr însemnat și în creștere de turiști individuali, situația e în continuă schimbare, dar agențiile de turism își vor găsi locul în noua lume digitală.
Cînd vorbim de strategii de promovare, statistica e un instrument foarte important. Ce face Serbia în acest sens? Aveți un profil al turistului? Cîți oameni au vizitat țara, în 2025?
Avem statistici oficiale care urmăresc sosirile și înnoptările. Știm că destinații precum Belgrad sau Zlatibor (una dintre cele mai populare stațiuni montane), care atrag mulți oameni, au propriile statistici. Dar nu este suficient să știm cîți vin, ci și cine sînt. De exemplu, în Belgrad, statistica de anul trecut arată că aproximativ 50-60% sînt călători de afaceri și doar 40% sînt turiști de leisure, mai mult turiști individuali și mai puțin de grup organizat. Pentru a avea un turism sustenabil, trebuie să atragi grupuri de turiști în toate zonele…
…în colaborare cu marii touroperatori străini…
Da, dar nu e ușor: cînd un touroperator străin introduce destinația ta în catalog, îți cere investiții în marketing și PR. E nevoie de multă muncă, de bani, de participări la tîrguri de turism și rezultatele apar abia după vreo trei ani, deci trebuie să supraviețuiești pînă atunci. Folosim statistica pentru a planifica activitățile și strategia, care este, de fapt, viziunea noastră: unde sîntem acum și unde vrem să ajungem. Știm de unde vin acum oamenii, dar trebuie să știm de pe ce piață potențială ar veni turiști în viitorul apropiat.
Să previzionezi.
Să previzionezi, da, dar e foarte dificil, din cauza contextului geopolitic. De exemplu, turiștii din Turcia, China sau Rusia nu au nevoie de viză pentru Serbia. Aceștia vin în Belgrad pentru shopping, distracție și experiențe. Conectivitatea aeriană este, de asemenea, o parte crucială, mai ales cînd vorbim de țări îndepărtate, de aceea Air Serbia face parte din organizația noastră și contăm pe ei să ne ajute în dezvoltarea și promovarea țării la nivel global.
Așadar, avem statistici. De obicei, avem chestionare pe care le completează turiștii, dar multe dintre aceste date se găsesc pe Internet. Dacă-ți structurezi bine cercetarea, poți găsi informații utile, dar trebuie analizate. Cred că, în prezent, analizele și statisticile sînt extrem de importante. Un instrument bun pentru asta sînt platformele de socializare. Aici poți descoperi cine sînt oaspeții tăi. Totuși, nu avem garanția că cineva care dă un like va și veni în destinația respectivă. De cele mai multe ori, sînt multe aprecieri, dar conversia, transformarea lor în turiști reali, nu este la același nivel. Desigur, toată lumea trebuie să folosească aceste instrumente pentru a-și defini profilul, piața și strategia.
Românii vizitează Serbia din ce în ce mai mult în ultimii ani. Ne puteți spune ce le place să facă și să vadă aici?
Din ce știu, pentru primele două luni ale acestui an, românii se află în Top 10 naționalități care vin în Serbia. Sînt mulți oameni de afaceri, desigur. Am desfășurat un proiect, în ultimii ani, în partea de est a Serbiei, de-a lungul Dunării, la Kladovo, Negotin, Donji Milanovac și aceste destinații sînt foarte vizitate de turiștii români. Cred că, în special pentru Kladovo, există mulți turiști de o zi pe care nici nu îi avem în statistici, pentru că nu se cazează, deci numărul lor este mult mai mare – îi vedem la prînz, în restaurante, la muzee, pe vasele de croazieră pe Dunăre etc. Există o creștere evidentă. De aceea, am realizat că piața românească e foarte importantă pentru noi, pentru Serbia. Și, cînd mă gîndesc la atragerea turiștilor, trebuie să fiu sincer: consider că și turiștii din Serbia trebuie să meargă, la rîndul lor, în România. Trebuie să existe reciprocitate. Oamenii se întîlnesc, leagă prietenii și se invită unii pe alții. Astfel, prin promovare bilaterală, putem obține rezultate bune, mai ales că sîntem vecini.
Și avem și o relație foarte bună.
Da, da. Turismul e foarte elastic și, în special acum, cu noile media, dacă apare o problemă, turiștii reacționează imediat: „Nu mai merg aici, mă duc dincolo”. Pandemia ne-a arătat că turismul se recuperează mult mai repede decît previziunile, dar situația politică din Orientul Mijlociu îl afectează.
Mi-ați anticipat următoarea întrebare despre cooperarea turistică dintre România și Serbia. Dacă românii vin în număr mare aici, ce ne puteți spune despre sîrbii care merg în România? Ați fost în România și, dacă da, unde?
Da, am avut ocazia să vizitez cîteva destinații românești. În 2016, am lucrat la un proiect numit „Perlele Transdunărene”, orașe de pe cursul Dunării. Am făcut parte dintr-un grup de călătorie de la Donaueschingen, Germania, pînă la Marea Neagră. Am folosit biciclete, transport public și ambarcațiuni, optînd pentru un stil de călătorie sustenabil. Proiectul a vizat și moștenirea romană, Dunărea fiind parte a teritoriului administrat de Imperiul Roman, între anii 200 și 400 d.Hr. Am vizitat Alba Iulia, un oraș foarte frumos cu o cetate impresionantă.
Și bine restaurată.
Pot spune că n-am văzut nicăieri atît de multe atracții și o experiență atît de imersivă: poți explora cetatea și istoria diferitelor secole, este ceva unic. Mi-a plăcut. Prin acest proiect, am văzut și Bucureștiul, „Micul Paris”, un oraș superb, cu o arhitectură deosebită, gastronomie excelentă și viață de noapte activă. Apoi am plecat spre Tulcea, unde am avut o oprire și o competiție de canotaj. Am mers apoi cu barca de la Tulcea la Sulina, apoi, pe biciclete, la Sfîntu Gheorghe, ultima noastră stație. A fost o experiență minunată.
Cred că România are un produs turistic foarte bun, diferit de al nostru. Este unic prin istorie și cultură. Există lucruri comune, dar oamenii călătoresc tocmai pentru a vedea ceva nou. Am auzit că mulți sîrbi merg la Timișoara, în special după ce orașul a fost Capitală Europeană a Culturii în 2023. Am fost și eu acolo și am rămas impresionat de modul în care orașul a fost reconstruit și modernizat, cu piețe mari și multe zone pietonale. Oamenii merg acolo pentru evenimente, pentru noul parc acvatic, shopping și, bineînțeles, pentru mîncare.
Touroperatorii noștri, cum este Robinson, au constant programe pentru Alba Iulia, în fiecare an, trimit autocare acolo și în Transilvania. Există potențial, mai ales că acum oamenii s-au obișnuit să parcurgă 500-800 km cu mașina, pe autostradă. O conexiune feroviară mai bună ar ajuta mult, dar și legătura aeriană cu Bucureștiul este importantă. Mulți prieteni de-ai mei sînt interesați de România – au fost și le-a plăcut. Am văzut mulți români, cu mașini scumpe, și în Grecia, locul unde îmi petrec concediile, deci apetitul pentru călătorii există în ambele țări.
Nivelul de trai a crescut în România și se vede că românii vor să descopere locuri noi. Secretul este autenticitatea: dacă ești autentic și oferi o experiență de calitate, turiștii vor reveni cu siguranță.
Exact, cu siguranță, de asta sîntem în acest domeniu al turismului. Tu reprezinți mass-media, care e foarte importantă, mai ales acum, pentru a transmite povești frumoase. Am lucrat și ca PR, apoi ca director, în Organizația Turistică a Belgradului, deci cunosc puterea PR-ului combinat cu marketingul digital. Este un instrument foarte puternic. Toate aceste rețele sociale, Instagram, Facebook, TikTok, aduc un volum uriaș de informații. Oamenii nu sînt neapărat confuzi, dar sunt bombardați cu date, așa că trebuie să fii foarte creativ și original pentru a ieși în evidență.
M-am gîndit mult la modul în care oamenii decid următoarea destinație. Știm, factorii clasici – prețul, conectivitatea – sînt importanți. Dar dorința de a vedea ceva anume este decisivă. Dacă ai ocazia să vezi ceva legat de hobby-ul sau interesul tău, nu te mai uiți atît de mult la preț, îți urmezi dorințele. Turismul este frumos pentru că oferă tuturor șansa de a fi pe harta globală.
Care e cea mai mare provocare pentru asociația dumneavoastră și cum vedeți evoluția turismului în Serbia în următorii ani?
Cred că trebuie să creăm un sector de incoming mai puternic. Nu trebuie doar să vorbim despre frumusețea țării, trebuie să ambalăm produsul și să îl vindem eficient pe piață. Ne-am bucura dacă bugetul pentru promovare ar fi mai mare. Știu că Organizația Națională de Turism face o treabă foarte bună și depune toate eforturile, dar, în turism, dacă investești un euro în promovarea turistică, acesta se întoarce de trei, cinci sau șapte ori înapoi. Este foarte ușor de calculat rentabilitatea. Întrebarea nu este dacă trebuie să investești în promovare turistică, ci unde și cum, deci revenim la discuția despre importanța analizei și a statisticii.
În prezent, ne confruntăm cu provocări globale care pot da peste cap orice plan sau strategie. Dincolo de ceea ce găsim pe Internet, acum este esențial să fim flexibili, să reacționăm la crize, să le gestionăm…
…și să găsim soluții rapid.
Da, dar nu e ușor, cînd te referi la nivel național și te raportezi la contextul global. Nu este simplu să realizezi acest lucru, dar trebuie să facem schimb de informații, să creăm legături mai bune. Deși avem acum atît de multe canale media, e-mailuri, mesaje, Whatsapp, cred că totuși suferim la capitolul comunicare. Cu atîtea surse de informare, uneori nu mai știi...
E puțin confuz, cîteodată.
Este confuz și e destul de dificil să stabilești contactul real cu oameni care dau din timpul lor. Timpul este cea mai prețioasă resursă acum. Dacă cineva merge undeva pentru cinci zile, vrea ca totul să fie perfect. De aceea, oamenii calculează acum mult mai atent totul. În urmă cu 20-30 de ani, situația era stabilă peste tot și nu existau atîtea incertitudini, atîtea întrebări unde să ne petrecem vacanțele.
