O lume întreagă a urmărit cu sufletul la gură summitul bilateral SUA – China din luna mai a acestui an. În urma întîlnirii istorice dintre președintele american și cel chinez la Beijing, venea și prima declarație a lui Donald Trump, care îl caracteriza pe Xi drept un mare lider și îi spunea direct acestuia că „este o onoare să fiu prietenul tău”. Au urmat și alte declarații ale președintelui american care au dat o reală speranță întregii lumi că ne aflăm pe drumul cel bun. Dar iată că, la fix trei luni după ce s-au întîmplat toate acestea, președintele american ține un discurs televizat în care declară răspicat că a declasificat documentele prin care se demonstrează că alegerile pe care le-a pierdut în 2020 au fost fraudate și că acest lucru s-a datorat interferențelor masive venite din Republica Populară Chineză în procesul electoral american, cînd președinte era același Xi.
Ne întoarcem deci privirile spre mandatul lui Joe Biden, început în 2020 și care, în 2022, avea deja inițiată o lege prin care TikTok-ul chinezesc era declarat un pericol la siguranța Statelor Unite. Procesul de scoatere în afara legii a platformei chinezești a fost unul de durată și a ajuns la începutul mandatului lui Donald Trump. Pe lista de priorități a noului președinte a fost anularea intrării în vigoare a acestei legi, apoi declanșarea unei ample operațiuni prin care guvernul chinez a fost obligat să vîndă pachetul majoritar al platformei pe teritoriul american, obținîndu-se inclusiv controlul algoritmului de către partea americană. Înainte ca tranzacția să se întîmple, Donald Trump a declarat că TikTok i-a fost de un real ajutor la alegerile pe care le-a cîștigat, mai ales că prin această platformă socială a ajuns cu mesajele sale la tineretul american. Iar cînd se întîmplau toate acestea, TikTok era 100% proprietatea guvernului Republicii Populare Chineze, unde președinte era același Xi.
Despre problema interferențelor unor state ostile în procesul electoral american se vorbește însă deja din 2016, cînd Donald Trump cîștiga primul său mandat la Casa Albă. Aflat la summitul de la Helsinki din 2018, lîngă Putin, la conferința de presă, și întrebat ce crede despre documentele CIA care arată că Rusia a interferat cu alegerile din 2016, Trump îl întreabă pe Putin, la rîndul său, ce crede despre asta. Putin neagă vehement, iar Trump spune că mai curînd îl crede pe Putin decît raportul CIA. Documentele CIA de la acea vreme descriau operațiunea rusă de influențare a alegerilor prezidențiale ca fiind una extrem de sofisticată și comandată direct de Putin, consecințele fiind sabotarea candidatului democrat Hillary Clinton și propagandă pro-Trump într-o afacere pe care presa americană a botezat-o Russiagate.
Au fost două direcții de anchetă, prima aparținînd Serviciilor Secrete americane, a doua consilierului special R. Mueller. Ambele au demonstrat că a existat o campanie de hacking și scurgere de informații defăimătoare pentru H. Clinton, mesaje personale scurse din e-mailurile sale pe platforma WikiLeaks. Totul a culminat cu manipularea din social media prin intermediul fermelor de troli, conturilor false și al știrilor false convergente spre susținerea lui Trump și denigrarea lui Clinton. Raportul Mueller a arătat că intervenția rusă este clară, dar nu există probe solide care să demonstreze legătura directă dintre Trump și Rusia. Au fost 37 de acuzații oficiale în care au fost implicați 12 ruși din structurile Serviciului de Securitate Militară al Rusiei, dar și cîțiva cetățeni americani implicați direct în campania lui Donald Trump. Au fost detaliate legături extensive între stafful echipei de campanie Trump și agenți ai serviciilor secrete rusești, lucrul acesta apărînd într-un raport bipartizan al Senatului american bazat pe documente desecretizate ale CIA.
Ajuns la al doilea mandat, Donald Trump o numește director al Departamentului care coordonează activitatea Serviciilor Secrete ale Statelor Unite pe Tulsi Gabbard, funcție pe care aceasta o va ocupa 15 luni. Demisia ei vine în momentul în care apără poziția Iranului, aliat principal al Rusiei, afirmînd că acesta nu deține arme nucleare și nici facilități pentru crearea acestora într-un viitor apropiat, ceea ce pune sub semnul îndoielii intervenția din Iran. Ea este aceeași Tulsi Gabbard care declara în 2022 că invazia rusă în Ucraina este legitimă și se datorează expansiunii NATO și acțiunilor ostile ale Administrației Biden. Ea a continuat alinierea la propaganda rusă, afirmînd că ucrainenii, împreună cu Biden, au construit în Ucraina laboratoare pentru crearea de arme biologice și l-a apărat public pe aliatul Rusiei, președintele sirian Bashar al-Assad. Imediat după ce a fost numită în fruntea Intelligence-ului american, declasifică documente pentru a demonstra că Rusia nu a intervenit în alegerile din 2016, chiar dacă aceste documente fuseseră transmise chiar de Serviciile Secrete din Rusia.
Încă de la sosirea la Casa Albă, în cel de-al doilea său mandat, Donald Trump închide sau suspendă nelimitat mai multe agenții, hub-uri informaționale și departamente din zona Intelligence specializate în contracararea războiului hibrid, a efectelor dezinformării și a atacurilor cibernetice venite dinspre Rusia. Avem, așadar, Agenția pentru Crime de Război și Atrocități (ODNI), care colecta date de la guvernele altor țări privind crimele de război comise de Rusia în Ucraina începînd cu 2022, dar și un hub de monitorizare a dezinformării, manipulării și interferențelor coordonate în SUA de guverne străine, în special Rusia, China și Iran.
Au urmat desființarea unei structuri interdepartamentale pentru monitorizarea războiului hibrid dus de Rusia împotriva SUA și UE, fiind vorba în special despre afectarea cablurilor de comunicații transatlantice, cît și un grup Task Force FBI care monitoriza campaniile de cyber warfare, interferențele în alegeri și manipularea maselor în spațiul digital coordonate de Rusia și China. La toate acestea se adaugă ordinul dat de Pete Hegseth Comandamentului de cyber warfare pentru a suspenda toate operațiunile de război digital îndreptate împotriva Rusiei și faptul că Pentagonul a suspendat, în paralel, suportul informațional militar acordat Ucrainei.
Singurul post TV care a difuzat live și integral recentul discurs al lui Trump despre fraudarea alegerilor din 2020 a fost Fox, însă CBC, ABC și CNN au refuzat să facă acest lucru, fapt ce l-a determinat pe președintele american să ceară ridicarea licențelor de transmisie ale acestor posturi. În discursul său, Trump a declarat sistemul electoral american penetrat de țări ostile, în special de China, considerînd întreg procesul electoral permisiv fraudelor, fiind inferior chiar sistemelor electorale din țări din Lumea a Treia. Să ne amintim că J.D. Vance acuza acum aproape doi ani anularea alegerilor din România ca fiind un act profund nedemocratic, iar acțiunile îndreptate împotriva platformei virtuale chinezești TikTok de către organismele europene drept un atac frontal la libertatea de exprimare. Mai mult, Vance a afirmat că alegerile din România au fost anulate exclusiv datorită interferenței unor guverne din UE și a Serviciilor Secrete din aceste țări, idee formulată ulterior și de o comisie republicană din Congresul american.
Toate remarcile de mai sus au fost făcute de J.D. Vance la Conferința de Securitate de la München din 2026, unde Vance le-a transmis europenilor că: „Nu avem valori comune dacă anulați alegeri pentru că nu vă place rezultatul lor”. Iată că ne aflăm în situația ca alegerile de midterm din SUA să nu se țină din motive de siguranță națională, datorită unui sistem electoral identificat drept nefuncțional, asta la o rată de aprobare de doar 33% pentru președintele american. Este cel mai scăzut scor din istoria modernă a SUA, care poate prefigura iminența unui dezastru politic pentru Administrația Trump.
Este interesant de constatat destinul la midterm al altor doi președinți americani – tată și fiu – care, asemenea lui Trump, au condus războaie importante. Bush Jr. s-a încurcat cu un război pe care publicul american l-a respins, cu asasinarea lui Saddam și lipsa evidenței armelor de distrugere în masă din Irak, ajungînd la al doilea său mandat la 38%. Bush Sr., care a lansat politica războiului ca adjuvant la propria carieră politică, a ajuns la o impresionantă cotă de aprobare la midterm de 89%, în condițiile asumării victoriei în Războiul din Golf, în 1991.
Iată că războiul poate influența destinul politic al ocupantului fotoliului de la Casa Albă, iar războiul din Iran nu doar că nu dă semne că va rezolva ceva pentru Donald Trump pînă la midterm, dar chiar are toate șansele să-i afecteze și mai mult cota de popularitate. Explozia prețurilor la carburanți și tot ce urmează după asta, cît și aventura unui război fără orizont cu Iranul sînt, din punct de vedere politic, un amestec letal. Declararea propriului sistem electoral ca fiind nefuncțional pune sub semnul îndoielii rezultatul alegerilor de la sfîrșitul acestui an, ceea ce poate evolua de la descurajarea electoratului de a vota și poate ajunge pînă la suspendarea organizării acestor alegeri. Nedumeririle însă rămîn: cum se explică faptul că alegerile din SUA sînt fraudate și penetrate de puteri străine numai cînd Donald Trump nu le cîștigă?
Cum ar suna asta: nu mai organizam alegeri, pentru ca nu mai avem bani?