Chiuie de fericire papugiii de la noi că în landul german Saxonia-Anhalt a cîștigat alegerile AfD, partid extremist care e prorus pe față. Șefii AfD se duc frecvent să ia lumină de la Kremlin și sînt putiniști pe față, nu ca auriștii de la noi, care, cînd votează, sînt de partea strategiei rușilor, dar se dau europeniști în vorbe.
Micul land al victoriei AfD-iste e din fosta RDG. Pentru cine nu știe: în RDG s-au aflat trupe sovietice de ocupație care au plecat de-abia după căderea Zidului Berlinului. Acum cîțiva ani, în Leipzig, prin tramvaie, cetățeni între două vîrste de ambele sexe vorbeau între ei rusește, fără nicio apăsare. Ba cei mai în vîrstă citeau Pravda cu un aer încîntat-nostalgic. N-am idee cîți soldați ruși parcați în RDG au învățat germana, dar pentru redegiștii cu ambiții politice și pentru cei care lucrau în Stasi era musai s-o rupă pe rusește, în semn de fidelitate față de partidul comunist și față de sovieticii care-l țineau la putere, inclusiv KGB-ul. Fiindcă în RDG n-a funcționat numai sindromul Stockholm, cel în care victima trece din convingere de partea agresorului. Angajații Stasi și activiștii partidului care conducea RDG-ul, în timp ce alte partide existau numai de formă, erau trup și suflet de partea URSS, știind că datorau rușilor și ceea ce erau, și ceea ce aveau. Pentru toți ăștia, plecarea trupelor sovietice a însemnat sfîrșitul puterii lor și al unei povești de iubire sincere, nu eliberarea de un cotropitor pe care ajunseseră să-l iubească. Cazul tipic, Erich Honecker, cel ce a construit Zidul Berlinului, s-a pupat rusește bot în bot cu Leonid Brejnev și, cînd a căzut de la putere, a încercat să capete azil politic în URSS. De-abia după ce Gorbaciov i-a spus „Niet”, Honecker s-a refugiat în Chile împreună cu nevastă-sa Margot.
Alegătorii din Saxonia-Anhalt care au votat cu suveraniștii lor văd în AfD partidul care vrea să reia tradițiile redegiste: înfrățirea cu rușii, ceea ce presupune stoparea ajutorului pentru Ucraina și închiderea granițelor în fața străinilor. Știind ce pune la cale AfD-ul, o treime dintre străinii care s-au stabilit în Germania au început să-și facă bagajele, și din cauza chiriilor și a creșterii prețurilor, dar mai ales din pricină că sînt tot mai rău văzuți acolo. Companiile nemțești au intrat în panică din cauza ascensiunii AfD-ului, care le-ar putea duce la ruină dacă ar ajunge la putere.
Pentru suveraniștii din România, victoria AfD-ului înseamnă că se apropie timpul lor. Însă ce să vezi! Tocmai în Vaslui, județ în care idolul lor Georgescu se aștepta să fie primit cu flori de majoritatea populației, Biserica Ortodoxă nu l-a lăsat să-și facă numărul la ea în casă, iar o firmă pe care kremlinezul voia s-o viziteze i-a transmis că n-are timp pentru maimuțărelile lui.









Ba erau destui urmași ai armatei roșii cea eliberatoare, că nu au făcut victimele toate avort. Și nu prea au invățat germana (dacă nu o studiaseră deja în liceu). Apropo, mai ales în ultimii ani ai CCCP, se dădeau șpăgi (sau trebuia să ai pile) ca să îți efectuezi stagiul militar în DDR. Am cunoscut și eu un moldovean simpatic în anii 90, ajunsese acolo grație fatpului că taică-său fusese colaborator (în RM înseamnă angajat/cadru) KGB.
Dar ziceti ceva si de aia cu drapelul si amenzile
zilele astea m-a chinuit o sciatica rebela, am stat la pat, deci am avut timp de lecturi indelung amanate. Pe laptop am pdf-ul cu cartea, pe televizor ViasatHistory, pe tableta de 10inch stirileprotv
Richard Tedor – HITLER’S REVOLUTION Ideology Social Programs Foreign Affairs
Cartea poate fi citita pe capitole distincte, azinoapte am frunzarit ceva de economie si politica externa, m-a tinut treaz toata noaptea. Atmosfera politica de azi, asa cum arata tableta cu alegerile redegiste seamana perfect cu cea din 1919-1938 in Germania. Aceiasi dorinta organica a poporului de a-si recupera onoarea dupa groaznica si injositoarea infrangere, atunci dupa tratatul de la Versailles 1919, ca si acum dupa Tratatul de la Paris 1947. Cartea mai spune despre Hitler asa cum apare din documente, demersuri diplomatice, masuri economice.
Asa cum am spus, mai opresc lectura ca sa privesc tv-ul, sa vad cum apare portretizat Hitler pe ViasatHistory, mainstream-ul propagandei actuale. Actualul establishment politic german va fi supus votului popular in curand.
Solutia de supravietuire ar fi sa-si gaseasca si ei un Marian Enache al lor, altfel va fi jale pe tableta de 10 inch.
Unii (suveranistii) se bucura de victoria locala a AfD, altii (progresistii) se bucura de victoria locala impotriva lui Georgescu. Exista victorii de etapa mai mari sau mai mici si intr-o tabara si in alta. Dar cine rade la urma rade mai bine. Cine oare va castiga in final, cine e pe val si cine decade? Ghici ghicitoarea mea….
Atât că nu există final…
Macar ati retinut ceva din comentariul pe care mi l-ati cenzurat? Stiu ca era greu de inghitit, dar sigur era pertinent.
Domnule autor, câți ani ai petrecut matale in Leipzig ori chiar RDG ori Germania?
Da-ne, rogu-te, un ordin de marime.