Eliberat din închisoare, eliberat de tirania iubitei mult mai tinere, eliberat de toate constrângerile economice și sociale, Liviu Dragnea poate, în sfârșit, să se dedice în totalitate politicii înalte.
Încă din momentul în care a renunțat la șefia Teleormanului pentru a conduce PSD-ul din umbră, Dragnea n-a visat decât să i se recunoască meritele de organizator și sforar, plângând adeseori noaptea, prin varii colțuri de cârciumi, când faptele sale de arme erau ascunse publicului sau, mai grav, meritele lui erau însușite de alții. Atât de mult a suferit, încât în momentul în care i s-a ivit ocazia s-a repezit cu capul înainte, aruncând bani de la buget către baronii partidului, căutând gloria și pozițiile ce-i fuseseră atâta vreme refuzate. S-a visat prim-ministru, dar nu l-a lăsat legea, că avea condamnarea aia de la referendum. S-a visat președinte, dar nu l-a mai lăsat a doua condamnare, care a făcut ca atunci când aveau loc prezidențialele el să șurubărească în atelierul unității în care își executa pedeapsa. Dar n-a disperat. Și-a făcut ordine în viață și, când a dat cu nasul de aerul tare al libertății, s-a aruncat în brațele lui Codrin Ștefănescu și i-a încredințat viitorul său politic: încă un partid care să rupă masiv membri ai PSD și să facă, cum ar zice comentatorii de fotbal, o figură frumoasă la viitoarele alegeri.
Neputând să-l trimită nici la vânătoare și nici la pescuit pe Belina, că nu mai aveau acces, Codrin l-a trimis la vânat amanții Irinucăi, reali sau imaginari. Când marele organizator s-a întors din misiune, victorios, a descoperit că PSD ajunsese, între timp, la guvernare. Lucru ce nu l-a mirat foarte mult, că se mai întâmplaseră din astea și în trecut, ba chiar pe vremea lui. Ce l-a mirat, însă, a fost că, brusc, oameni pe care i-a făcut miniștri, parlamentari, șefi de instituții sau, pur și simplu, le-a umplut cămările cu bani au început să nu-i mai răspundă la telefon. Sau, când îi răspund, îi spun că n-au timp să stea de vorbă cu el, că-s foarte ocupați, urmând tocmai să intre într-o ședință a coaliției în care se stabilește soarta țării și a banilor.
Și, uite-așa, viitorul politic luminos al lui Liviu Dragnea s-a închis într-o garsonieră cu Codrin Ștefănescu și plâng tustrei de dorul lui Kövesi. Măcar pe vremea ăleia îi asculta și pe ei cineva.
