Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Adevărata poveste a lui Winnetou

Zoom Adevărata poveste a lui Winnetou

Pe 14 mai 1607, 104 englezi emigrați spre o viață mai bună debarcau pe coastele estice ale Americii de Nord intrînd în contact cu o societate mult diferită față de cea lăsată în urmă. După vreo doi ani de conviețuire problematică cu amerindienii, ca într-o căsnicie nefericită finalizată tragic din nepotrivire de caracter, conflictul mocnit dintre oaspeți și gazde duce la exterminarea în masă a localnicilor preexistenți.

Contextul era cumva setat din antichitate, de către romani, al căror imperiu clădit pe subjugare și civilizare cu forța a vecinilor mai apropiați sau mai îndepărtați a creat un exemplu de dezvoltare pentru posteritate, influențînd politicile externe ale tuturor marilor puteri europene care-au urmat, de la cruciadele împotriva necredincioșilor musulmani și controlul rutelor comerciale spre Orient la competiția dintre forțele maritime ale perioadei exploratorilor și marilor descoperiri geografice care-au deschis larg calea colonialismului.

America acelor ani promitea pămînt emigranților pe principiul „Primul venit, primul servit“, chiar dacă pămîntul ăla era deja locuit. În doar ceva mai mult de un secol, cele cîteva așezări de foști europeni de pe Coasta de Est s-au întins rapid spre Vestul Sălbatic, eliminînd pe parcurs triburile native al căror pămînt a fost luat cu forța, odată cu viețile lor. Comparativ cu arcurile și bețele lor ascuțite, armele de foc ale coloniștilor păreau bieților băștinași ca laserele invaziei unor extratereștri, astăzi. La fel s-a întîmplat în America Centrală și de Sud, unde, după asaltul conchistadorilor, civilizațiile indigenilor au dispărut odată cu ei.

Cucerirea Africii a avut altă miză: rîvnitelor rezerve naturale (arbori de cauciuc, fildeș, fosfați) și bogății ale subsolului (metale și pietre prețioase) li s-a adăugat resursa supremă, forța de muncă gratis: aproximativ 12,5 milioane de suflete au căzut captive pentru a fi mutate în lanțuri spre Americi, în cei peste 350 de ani care-au trecut pînă la abolirea completă a sclaviei. Noii stăpîni ai continentului confundau superioritatea lor tehnologică cu cea biologică, tratîndu-i pe africani ca pe niște barbari de rasă mult inferioară, negîndu-le dreptul la existență. Fix în vremea cînd Europa cunoștea nobila epocă a Renașterii, în care Omul era esența tuturor lucrurilor. Discuția e mult mai amplă de atît, dacă dăm zoom out ca să încapă în poză nu numai Holocaustul comis de naziști, dar și deportările masive, lagărele de muncă pînă la exterminare, genocidul armean de dinainte și atrocitățile de după, ca masacrele din Vietnam, Afganistan, Ruanda.

Abordarea selectivă din Exterminate All the Brutes, acest studiu al rasismului pe care cineastul Raoul Peck, autor și povestitor, îl face provocat și de experiențele sale de emigrant haitian fugit de mic cu familia din țară de frica dictaturii, este intenționat șocantă, à la Black Live Matters. Nu-i ca și cum n-am fi știut lucrurile astea pînă acum, dar cînd sînt adunate toate într-un singur documentar este neplăcut pentru partea aia din tine care s-a uitat încîntat în copilărie la western-urile cu cowboy buni și indieni răi. E greu de acceptat că civilizația vestică de la care ne luăm azi lumină a fost construită (și) pe rapt sau crimă. Tot ce-am mai putea face acum ar fi să gestionăm corect consecințele acestor realități în prezent și, învățînd cu toții ceva din trecut, să ne deschidem spre toleranță și reconciliere, rupînd cercul vicios al violenței de tip „Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte“. Să continuăm lanțul răzbunării și să plătim la nesfîrșit pentru păcatele strămoșilor, ca într-o karmă întoarsă pe dos, ar fi cea mai mare greșeală.

Exterminate All the Brutes, 2021-, dramatizarea unor aspecte ale complicatei istorii a interacțiunii omului alb cu alte civilizații, bazat pe cărțile Exterminate All the Brutes de Sven Lindqvist, Silencing the Past: Power and the Production of History de Michel-Rolph Trouillot și An Indigenous Peoples’ History of the United States de Roxanne Dunbar-Ortiz, regizat de Raoul Peck, patru episoade de 59-61 de minute, difuzat de HBO.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Un omagiu tardiv

    15 iunie 2021

    Acum vreo șapte ani, prin mica publicitate a unui ziar, am făcut, la preț de nimic, o achiziție  de zile mari. Am intrat în posesia nu a unui Ferrari de epocă, […]

  • Subiecte la examenul de incapacitate

    15 iunie 2021

    Liceele bune, atîtea cîte au mai rămas, sînt distruse sistematic prin falsificarea examenului de capacitate. Faptele se petrec în gimnaziu, prin complicitatea părinți-copii-profesori și prin dezastruoasa formulă a examenului unic […]

  • Hora păcălicilor

    15 iunie 2021

    Orban și Cîțu bântuie țara în lung și-n lat, străbătând filialele PNL-ului așa cum fantoma comunismului bântuia Europa la începutul Manifest der Kommunistischen Partei. Mai o vizită la un centru […]

  • Cînd treci

    8 iunie 2021

    Sub pașii tăi cad viermii în extaz, se bîlbîie salcîmii și fac spume, rușinea-mi fuge beată din obraz și m-aș dori pămînt mușcat de rîme pe care surîzînd să îl […]

  • Un om periculos

    8 iunie 2021

    A trădat, a mințit, a pus în pericol vieți omenești, a fost complicele unor hoți. Recidivist în toate aceste fapte și arivist politic neobosit, a dat în văzul lumii întregi […]