Adio arme, adio America

Europa fierbe după publicarea la Washington a noii strategii

de apărare a administrației Trump. Rusia nu mai este o amenințare la adresa Americii în marea schismă americană a identificării dușmanilor, unde China și Europa au devenit personajele negative. Așa că băieții lui Trump de la Casa Albă vor ca, până în 2027, europenii să preia toate sarcinile de apărare din NATO, pentru că americanii își iau soldățeii, jucăriile și avioanele și se cară acasă cu tot cu amendamentul 5. Asta se întâmplă pentru că ar fi cândva prilej de încăierare cu chinezii, iar europenii sunt oricum o civilizație degenerată, lucru constatat și de prietenul Putin, chiar înaintea lui J.D. Vance & Co.. Înainte însă de apariția acestei falii euro-atlantice la care a săpat cu abnegație Donald Trump, Marco Rubio avea să le spună europenilor, aflați de altfel cu războiul ruso-ucrainean în fața ușii, că ăsta nu e războiul Americii. Și mai ales că războiul nu e pe continent american, deci nu îi interesează. Așadar Rubio ne-a spus că aici funcționează principiul „America înainte de toate“, adică nu mai sunt dispuși să pună umărul la apărarea Europei pentru că trebuie să apere Taiwan, o insulă chinezească aflată – cum altfel se putea? – fix între Marea Chinei și Oceanul Pacific. Iar asta vine în prelungirea constatării lui Trump că America este departe de războaie prin nemărginirea Atlanticului și Pacificului, două oceane „frumoase“.

Izolaționismul l-a trecut rău pe Trump încă din primul mandat,

s-a ținut cu greutate, era aproape să se scape pe el, dar iată că acum Trump reușește să-și golească vezica suveranistă peste omenire, cu jet înalt și călduț, atent, cu multă iubire, să nu ude Rusia lui Vladimir. Nimic neobișnuit până aici, mai ales că ieșirea americanilor din Europa în 2027, pentru a-i da teren de joacă lui Putin, ne îndeamnă la un efort de imaginație. Să ne închipuim că, în 1940, „America înainte de toate“ se ținea mândră și izolaționistă pentru că Hitler nu era chiar băiat rău și oricum toată frăsuiala nazistă nu era pe continentul american. Și să mai presupunem un happy-end în care, și fără americani, iarna rusească îi oprea pe nemți, că Hitler crăpa oricum, iar Stalin elibera toată Europa alături de britanici și de ceilalți aliați, astfel încât rușii ar fi pus steagul roșu nu doar pe Reichstag la Berlin, ci și pe Turnul Eiffel, la Paris. Fără să facă parte din gașca victorioasă, americanii nu ar fi putut derula Operațiunea Paperclip, prin care au adus în SUA, imediat după război, echipa de 127 oameni de știință naziști de top capturați, în frunte cu Wernher von Braun.

Iată cum tehnologia faimoaselor rachete V2,

cele care au speriat Marea Britanie, nu ar mai fi ajuns în mâna americanilor, care nu ar fi dezvoltat astfel programul de rachete, nu ar fi avut nici program spațial și nici rachete intercontinentale cu focoase nucleare. Le-ar fi avut Stalin pe toate, cu von Braun și gașca de specialiști aduși la Moscova, iar americani nu ar mai fi pășit pe Lună pentru a-i arăta degetul lui Gagarin. Simplu. Adică Wernher von Braun și echipa s-ar fi alăturat celorlalți 2.500 de specialiști germani, pe care rușii oricum îi capturaseră în drumul lor spre Berlin. Cu aceștia, rușii au dezvoltat după 1945 programul de rachete, motoarele cu reacție și alte tehnologii, care au făcut din URSS o putere mondială, rivala americanilor. Să ne mai închipuim că totuși, chiar dacă nu-i interesa pe americani bătrânul și depravatul continent european, își încordau mușchii în Pacific fără a avea bomba nucleară, unde s-ar mai fi bătut cu japonezii și acum. Pentru că o Americă neutră nu ar fi fost locul în care evreul Oppenheimer ar fi lucrat la realizarea bombei nucleare alături de echipa lui, în care șase din opt oameni de știință erau evrei refugiați din Germania lui Hitler. Chiar și Einstein, fugit din Germania în 1933, nu ar fi rămas în SUA izolaționistă care favoriza indirect, prin neimplicare, planurile naziste din Europa, inclusiv Holocaustul. Închipuiți-vă o lume în care faimoasa formula E = mc² ar fi fost scrisă cu litere chirilice, la Moscova, iar americanii nu ar mai fi avut cu ce să dea drumul ciupercilor atomice la Hiroșima și Nagasaki, pentru a obține capitularea Japoniei.

Cu siguranță că toții oamenii de știință evrei din echipa lui Oppenheimer

(poate chiar însuși Oppenheimer) ar fi ajuns în URSS, principala putere care se opunea lui Hitler și Holocaustului. Așa, rușii nu ar mai fi trebuit să-i spioneze pe americani la Los Alamos după încheierea celui de al doilea război mondial, pentru că ar fi făcut ei primii bomba atomică și ar fi folosit-o împotriva imperialismului american. Și ca să fie tabloul complet, Statele Unite ale Americii, izolate și suverane, stând în fotoliu și mâncând floricele în timp ce priveau nebunia mondială la adăpostul reconfortant al celor două „frumoase“ oceane, nu ar fi putut ajunge pe frontul din Europa pentru a captura și alți specialiști naziști. Pe care i-au folosit de altfel cu spor, inclusiv la dezvoltarea producției de submarine, cele care astăzi poartă focoasele nucleare și stăpânesc cele două oceane „frumoase“ ale lui Trump – Atlantic și Pacific. Mai departe, fără ajutorul industrial și militar al unei Americi izolaționiste, Marea Britanie ar fi fost forțată să semneze o pace cu Hitler sau cu Stalin, în funcție de deznodământul conflagrației mondiale.

Fie cu Hitler, fie cu Stalin, Occidentul nu ar mai fi existat,

nazismul sau comunismul ar fi acaparat în fază inițială Europa, apoi toată Asia și în final Pacificul. Fără ajutor american militar și logistic pentru URSS (4,4 milioane de tone de alimente, 80% din locomotivele rusești, 8.000 de tractoare, 20% din tancurile folosite pe front de ruși, camioanele Studebaker pe care erau montate Katiușele și tot așa), Operațiunea Barbarossa din Rusia s-ar fi prelungit cu ani de zile și distrugeri apocaliptice, iar America izolată, fără producție de război, ar fi rămas într-o criză economică prelungită și nu ar mai fi ajuns vreodată putere mondială. Asta în varianta fericită în care Stalin l-ar fi învins totuși pe Hitler și – din postura ulterioară de unic dictator atomic al planetei – nu ar fi dat nucleara direct în Casa Albă. Caz în care nu ar mai fi existat nici un Trump care să demoleze astăzi aripa de est a Casei Albe pentru a construi o sală de bal, după principiul ori la bal, ori la spital. Ieșind din această lume alternativă crepusculară, revenind la lumea noastră, să consemnăm totuși cât de ironică este istoria: de curând, Germania a inaugurat primul element din sistemul de apărare cu rachete Arrow, produs în Israel, pentru a contracara amenințările directe ale Rusiei la adresa Europei. Asta în timp ce America izolaționistă a lui Trump susține oficial neonaziștii anti-imigrație proruși din Bundestagul german, iar Putin a declarat că este gata să intre în război cu Europa.