Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Al doilea an după Codruța – DNA încă trage ponoasele mandatelor lui Kövesi –

Zoom Al doilea an după Codruța – DNA încă trage ponoasele mandatelor lui Kövesi –

Săptămâna trecută, cu mult mai puțin fast decât se întâmpla cu alte ocazii, fără ca președintele Iohannis să-și mai deplaseze augustul trup la ceremonie, Direcția Națională Anticorupție și-a prezentat bilanțul activității din anul 2020. Este al treilea an în care prezentarea bilanțului nu o mai face zeița însăși a anticorupției, dar urmele dezastruoase ale mandatelor sale încă se mai fac simțite.

În epoca de maximă măreție

a anticorupției fluturate ca portdrapel de către președinții Băsescu și Iohannis, când doamna Kövesi era ba procuror general, ba șefă a DNA, bilanțurile Direcției Naționale Anticorupție aveau aspect de carnaval, de bal mascat, adevărul purtând masca PR-ului, iar dreptatea fiind înghesuită prin cotloanele sălilor de judecată de către ofițeri ai SRI ce acționau în virtutea protocoalelor semnate de către actuala șefă a Parchetului European.

Cohorte de jurnaliști de casă se instalau de cu dimineață în sălile în care urma să se prezinte bilanțul și se antrenau pentru a scuipa cât mai rapid, cât mai live, mărețele realizări. Participa atâta lume la aceste slujbe publice de adorare a Neprihănitei, a Nefertitei (cum i-a spus un adorator pleșuv), încât în sediul DNA nu exista o sală suficient de încăpătoare. De aceea, circul anticorupției se muta pentru câteva ore în săli mai mari, cum ar fi cele ale Casei Centrale a Armatei, de exemplu.

Și mereu, dar absolut mereu în cele cinci prezentări ale bilanțului făcute de către doamna Kövesi, vedeta raportului era numărul mic al achitărilor în dosarele DNA.

Printr-o decizie mai veche

a Consiliului Superior al Magistraturii, indicatorul „achitări“ din bilanțul anual al fiecărui parchet este ilustrat prin raportarea achitărilor definitive decise de instanțe într-un an la numărul total al trimiterilor în judecată din anul respectiv. Nu este o modalitate perfectă, dar este cea mai simplă modalitate găsită pentru a se putea, totuși, raporta ceva fără prea multă muncă din partea procurorilor. Pentru a putea urmări un indicator real al performanței unui anumit procuror sau a unui anumit procuror-șef, singura soluție ar fi raportarea achitărilor ce privesc dosare trimise în judecată într-un anumit an la numărul dosarelor trimise în judecată în acel an, indiferent de anul în care s-a pronunțat sentința. Este mult mai complicat, dar ar fi singura variantă prin care s-ar putea evalua corect activitatea unui parchet, a unor procurori, a unor șefi.

La începutul mandatelor sale în fruntea DNA,

Laura Codruța Kövesi se lăuda cu un procent foarte mic de achitări, procent care se învârtea în jurul a 10%. Acest procent scăzut (deși media la celelalte parchete este și mai scăzută, în jur de 2%, infracțiunile tratate de acestea – crime, furturi, tâlhării etc. – sunt mai ușor de dovedit) a avut în cei cinci ani și jumătate de mandate ai doamnei K. două cauze: temeinicia și seriozitatea dosarelor trimise în judecată în mandatele lui Daniel Morar și numărul foarte mare de trimiteri în judecată superficiale din mandatele doamnei. Rezultatele acestor trimiteri în judecată făcute pe genunchi au început să se arate de-abia târziu, cam după plecarea doamnei Kövesi de la conducerea DNA.

În iulie 2018,

Laura Codruța Kövesi a încetat a mai fi procurorul-șef al DNA. Iar acest lucru s-a văzut în 2019, la prezentarea bilanțului. În jumătate de an fără LCK la cârmă, procurorii DNA au fost mult mai grijulii cu trimiterea în judecată a dosarelor, așa că, per total, numărul de persoane trimise în judecată în 2018 a scăzut la 556 față de 997 în 2017. Numărul achitărilor din 2018 a crescut brusc, ajungând la 202 persoane, față de 122 în 2017. Achitările din 2018 au însemnat 36,3% din numărul persoanelor trimise în judecată, în timp ce în 2017 acest procent era de doar 12,2%.

Rezultatele mântuielii în munca doamnei K. s-au văzut și în 2020, când a fost prezentat dezastruosul bilanț pentru 2019.

Astfel, în 2019, în dosarele trimise în judecată pe vremea doamnei Kövesi au fost achitate 262 de persoane, reprezentând 52,29% din totalul persoanelor trimise în judecată (501).

Bilanțul pe 2020, prezentat săptămâna trecută de către procurorul-șef al DNA, Crin Nicu Bologa, ne arată că instituția încă mai trage ponoase de pe urma epocii Kövesi. Astfel, în 2020 au fost trimise în judecată 505 persoane și au fost achitate definitiv 151 de persoane, reprezentând un procent de 29,90%. E încă departe de cele zece procente din vârful carierei köveseniste, dar parcă nici 52% nu mai este.

Achitări în dosarele întocmite pe vremea doamnei vor mai fi, dar speranța alcătuitorilor de bilanțuri stă, acum, în suflul nou ce vine din partea Puterii, în reintroducerea serviciilor secrete în actul de justiție și în numărul enorm de polițe pe care PNL vrea să le plătească în acești patru ani în care speră să stea la guvernare. Dacă va și reuși, chiar cu spirjinul DNA, asta este altă poveste.




Citeşte mai multe despre:

6 comentarii

  1. #1

    asta se numeshte in(di)vidie 😀

  2. #5

    Ca tot veni vorba, stie cineva ce rezultate are LCK in cei 3 ani la parchetul European si cu cat i-au fost remunerate rezultatele de exceptie?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale