Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Alianță sau lovitură de stat unitar?

Zoom Alianță sau lovitură de stat unitar?

Se vorbește de ceva vreme despre Alianța Vestului, iar sâmbăta trecută, la Timișoara, aceasta a luat ființă în mod oficial, cei patru primari fondatori semnându-i actul de constituire.

Desigur, s-a rupt net-ul, s-au spart televiziunile, a orăcăit toată balta broaștelor p’afariste: se rupe Ardealul, Guvernul își ia o palmă peste bot, cele mai dezvoltate orașe ale țării întorc spatele Bucureștiului! Gata, fandacsia și secesiunea-s gata, Boc, Falcă, Bolojan și Robu trag afară din România o bucată din Transilvania. Iar asta se pune la cale tocmai în anul centenarului Marii Uniri.

Luați un loc, trageți aer în piept, stropiți-vă cu apă rece pe față și relaxați-vă: nu e secesiune, nu e sfidare a Guvernului, nu este o palmă, ci dovada că în vestul României mai există și oameni care citesc documentele europene.

Căci este cert că, cel puțin într-unul dintre județele care adăpostesc orașele semnatare, cineva a citit ceea ce a făcut UE pentru exercițiul financiar 2014-2020 și ceea ce pregătește pentru exercițiul financiar 2021-2027. Și nu doar că cineva a citit, dar a și înțeles, în sfârșit, ce înseamnă ITI.

Începând cu exercițiul financiar 2014-2020, UE a introdus mecanismele Investiții Teritoriale Integrate. Aceste mecanisme se adresează finanțării, din fondurile de coeziune, a dezvoltării regiunilor din cadrul unei țări membre. ITI nu este echivalentul unui program operațional separat de cele existente și pe care se fac finanțările din fonduri europene, ci o entitate de tip ITI accesează fonduri din toate programele regionale, în limita unor sume stabilite până la începerea exercițiului financiar, în urma negocierilor duse de Guvern. Avantajul ITI este că sumele prevăzute sunt blocate fix pentru regiunea respectivă, banii neputând fi folosiți pentru a finanța proiecte ce nu au legătură cu regiunea respectivă.

În România, pentru exercițiul financiar 2014-2020, avem un singur ITI, respectiv ITI Delta Dunării. Acest mecanism de investiții integrate teritoriale are finanțări de la UE de 1.114.000.000 de euro, la care se adaugă și finanțările naționale.

ITI există și în alte țări ale UE, după cum urmează: Finlanda – 1; Germania – 2; Olanda – 4; Suedia – 1; Italia – 5; Cehia – 7; Belgia – 3; Marea Britanie – 1 integral și 8 parțiale; Franța – 18. În România nu există, în acest moment, decât un singur mecanism ITI pentru că țării noastre i-a lipsit experiența folosirii investițiilor teritoriale integrate.

Prin intermediul ITI Delta Dunării, în România se va finanța una dintre cele mai mari investiții în infrastructură din ultima vreme, respectiv podul peste Dunăre dintre județele Tulcea și Brăila, pod care, împreună cu 26 de kilometri de drum rapid, va costa în jur de o jumătate de miliard.

Buun, deci Alianța Vestului, de fapt, asta este: intenția înființării unui nou mecanism ITI, prin care cele patru orașe să atragă fonduri UE predestinate, blocate pentru ele pe mai multe programe operaționale.

Doar că cine a citit documentația UE nu a explicat-o, în amănunt, și celor patru primari de municipii. Dacă se va înființa o asociație din care membre vor fi doar municipiile, nu și județele din care acestea fac parte, atunci primarii din Alianța Vestului vorbesc aiurea despre autostrăzi și infrastructură mare între orașele lor. Pentru drumuri județene, de exemplu, nu pot aplica la finanțare decât Consiliile Județene. Pentru autostrăzi nu poate aplica la finanțare decât CNAIR, iar pentru o linie feroviară de viteză între cele patru orașe nu poate aplica la finanțare decât CFR Infrastructură. Oricum, Alianța Vestului, organizată ca ITI, va avea nevoie de o strategie de dezvoltare, așa cum are Delta Dunării (cea din urmă făcută cu ajutorul experților Băncii Mondiale). De asemeni, Alianța Vestului nu va obține direct finanțarea de la Bruxelles, adică nu va atrage bani europeni de capul său de la UE, ci va obține o sumă din suma totală alocată României.

Cam asta este, pe scurt, povestea din spatele Alianței Vestului. Nu este, cum am mai spus, nici secesiune și nici lovitură de stat unitar. Este doar adaptarea la modul în care UE dorește să facă finanțările din fondurile de coeziune. Deocamdată, proiectele anunțate cu surle și trâmbițe de către cei patru primari sunt ușor hazardate, iar înființarea acestei alianțe pe criterii vădit politice este riscantă. Fără susținerea totală a Guvernului, Alianța Vestului nu va face autostrăzi, căi ferate și alte minuni care înseamnă orice altă investiție ce depășește granițele orașelor.

2 comentarii

  1. #1

    Asta e doar o chestie electorala. Autorul a sesizat clar cine are jurisdictie pe fiecare investitie. Deci… gargara pdl.

  2. #2

    Da, dar localnicii din zona isi inchipuie de pilda ca sosele de centura (bune in general) sunt realizarea respectivilor edili. Iar legat de dezvoltare, cifrele seci arata ca PIB/locuitor in judetele respective este la nivelul mediei nationale, fiind comparabil sau inferior celui din Bucuresti, Ilfov, Dolj, Iasi, Prahova, Arges sau Constanta. Asta in conditiile in care de pilda autostrazi nu prea s-au facut in sud sau est.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

bt
Editoriale
  • Ce ne facem noi, țiganii, dacă vin americanii 

    25 iunie 2019

    Dacă pe vremuri românii se dedulceau cu lucrurile refuzate la export, pentru care, în fața magazinelor, se dădeau adevărate lupte de stradă, iacătă am trăit să vedem și o situație […]

  • A fost sau n-a fost?

    25 iunie 2019

    Ca întotdeauna la alegeri, și pe 26 mai s-au furat voturi. Cîte? Niciodată nu vom ști. De fapt, niciodată n-am știut cîtă democrație se falsifică la urne. Numărul buletinelor falsificate […]

  • Nimic cu nimic / Primul nimic

    25 iunie 2019

    Ne aflăm, acum, la președintele cu numărul 5 din scurta istorie a republicii române. Primul președinte a fost Nicolae Ceaușescu, din 1974 până în 1989. Practic, pe vremea lui s-a […]

  • Limbă dulce, cur viclean, caracter de est-german

    18 iunie 2019

    De la „Ține, țațo, curu’ zvelt”, subversivul șlagăr pe care Maria Tănase l-a cîntat în timpul războiului la o petrecere dată de Manfred von Killinger, ambasadorului Germaniei la București, pînă […]

  • Riscul mersului pe Barna

    18 iunie 2019

    Sub coordonarea unuia dintre foștii căprari ai poliției politice a fost pus pe piață un sondaj în care Dacian Cioloș îl zdrobește pe Dan Barna în competiția internă pentru candidatura […]

bt