ALINA MUNGIU-PIPPIDI: „Alegerile sfîrșitului lumii“

Spre deosebire de cei ce se dau surprinși (sau chiar sînt) de rezultatele alegerilor, Alina Mungiu-Pippidi dovedește cît se poate de limpede în acest interviu că ar fi trebuit să ne așteptăm la ceea ce s-a întîmplat și că, în loc să ne isterizăm prostește, normal ar fi să ne întoarcem la domnia legii.

Cristian Teodorescu: Ce s-a întîmplat la alegerile astea din România, Alina Mungiu-Pippidi? Ai urmărit?

Alina Mungiu-Pippidi: Ca toată Europa, pentru că știrea principală privește pe toată Uniunea Europeană, nu doar pe români. Supramajoritatea pro-europeană din Eurobarometru, unde România conducea cu cel mai mare bloc de suporteri ai UE din toate țările acum patru ani încă, s-a dus. România s-a aliniat trend-ului de la alegerile europene și are acum trei partide suveraniste în Parlament, care fac cam o treime din vot. Mai periculos, la prezidențiale s-a văzut că acest grup, care are o treime din totalul opțiunilor, a ieșit pe primul loc într-o competiție cu 14 candidați. Dată fiind natura alegerilor prezidențiale unde doar doi candidați își dispută finala, riscul este ca suveranismul, care are o treime, cum s-a văzut la legislative, să sară peste 50% datorită unor factori care țin de personalitate, bărbat contra femeie, de exemplu.

C.T.: Cum s-a ajuns aici? Românii au avut doar  de cîștigat din aderarea la UE.

A.M.-P.: Absolut. Fiecare gospodărie și-a dublat bogăția, iar țara a crescut chiar mai mult de la intrarea în UE, și știe fiecare, să se ducă în baie să-și contemple gresia, sau în sufragerie să se uite la plasmă, și asta în orice sat. Problema e ca în Germania de Est, care a primit după 1990 mari transferuri directe din Vest și votează în majoritate cu extremiștii de dreapta și de stînga. Nu există pe lume doar considerente materiale, la care de altfel apetitul e nelimitat, și timpurile noastre au readus în forță identitatea ca material politic, trecînd ideologia pe planul doi.

C.T.: Și care e identitatea suveraniștilor?

A.M.-P.: Sînt oamenii cu complexe de inferioritate. Redegiștii au pensii senzaționale, dacă dura comunismul nu vedeau nici zece la sută din cît au, dar se simt conduși de refegiști și cetățeni de rangul doi. Suveranistul european se simte de rangul doi în țara lui și dă vina pe Bruxelles sau pe SUA, care iau decizii ulterior impuse pe plan național. Lumpendiaspora românească, termen creat de mine la campania „M… PSD“ și care văd că între timp a fost acceptat și l-am văzut și în presa engleză și italiană, colcăie de complexe. Vorbim de oameni care se simt discriminați, poate și sînt, li s-a deschis ușa Paradisului doar ca să fie ei cei care taie iarba și curăță WC-urile, fiindcă în Paradis, chiar mai mult ca în alte părți, e nevoie să curețe cineva mizeria ca să rămînă totul strălucitor. Și în Italia, la alegerile naționale, ai noștri votează cu suveraniștii, în America cu Trump, chiar dacă nu sînt cei mai săraci americani, votează ca să se simtă superiori cuiva.

C.T.: Dar cum de sînt așa de tari? De ce nu e asta doar o patologie marginală?

A.M.-P.: Răspunsul e în creșterea generală a iraționalismului, urcă global mai repede decît oceanul care se topește din cauza încălzirii globale și scufundă Maldivele și alte insulițe din Pacific. Ca fenomen general, de vină e prăpastia dintre educația individuală, care scade, atît cea științifică, cît și cea umanistă, și tehnologia cotidiană, lumea Internetului și a smartphone-ului. Niciodată nu au fost mai mulți oameni care să nu fie siguri de ortografie sau matematică, să ezite mai mult la întrebarea dacă lumea e o creație inteligentă sau un accident (să înțeleagă măcar întrebarea), dar care să aibă o putere mai mare pentru că au un smartphone cu care pot face orice, bombe, voturi, transferuri bancare.

C.T.: De ce acum?

A.M.-P.: Cauzele imediate sînt mai multe. Unu, pandemia, dintr-odată a fost nevoie de educație sanitară și oamenii aceștia nu o au. S-a format brusc partidul celor care refuză să se spele pe mîini sau să poarte mască sau să se vaccineze, cu ajutorul social media au devenit din copii recalcitranți niște adulți fasciști care își asumă aceste opțiuni ca alegeri reale, dînd lumea înapoi cu două sute de ani, că au reapărut ciuma și alte boli eradicate de mult din cauza lor. Pe urmă, desigur, politicile de schimbare de climat, cînd fermierii europeni au ocupat Bruxelles-ul și, în cele din urmă, războiul din Ucraina. La fiecare din aceste situații liderii europeni nu au mai prezentat opțiuni, ci au impus soluții, opțiuni s-au discutat la vîrf, dar nu cu populația, și oamenii s-au trezit că trebuie să-și omoare vacile, să-și pregătească moral copiii să meargă la armată în cîțiva ani, să își tragă pe dreapta mașina ieftină cu care își cîștigă traiul ca să își ia una scumpă. Nu doar la noi. La noi însă e cel mai trist, fiindcă identitarii noștri sînt la nivelul M… PSD!, dar acum sînt și M… PNL!, M…. USR!, partide care, în inconștiența lor, au încurajat aceste segmente, crezînd că le pot manipula. În loc să educe golanii, le-au împărțit fundul buzunarelor ca să îi scuipe doar pe dușmanii lor, dar acum îi scuipă și pe ei.

C.T.: Își merită soarta partidele tradiționale?

A.M.-P.: Care mai sînt acelea? USR era un partid tradițional? Era doar un partid agresiv populist, cu „fără penali“, sloganul societății civile dus la caricatură în legi populiste. Partidele tradiționale își merită soarta fiindcă erau dominate de servicii secrete, erau corupte și nu se bazau pe merit. Presa îl împingea pe Bolojan în față și Iohannis îl trăgea în jos. Ne-au dat candidați pe care nu îi puteam vota la prezidențiale, le-am spus cu toții că Ciucă, Ciolacu nu au ce căuta. Pro-europenii se vor ține de nas să o voteze pe Lasconi în turul doi, că e doar un pic mai sus decît Șoșoacă. Dar per total nu merge, chiar dacă ai o garnitură de bețivi care nu au avut grijă de baraj ca atunci cînd vin apele să spui lasă să pice barajul cu ăștia cu tot, că o merită, că sub baraj e țara, e toată lumea, trebuie să îi salvăm și pe ei, și pe noi.

C.T.: Și mai e posibil?

A.M.-P.: Categoric că da, dar nu doar la vot. Pe termen scurt trebuie să ne apărăm cu legea. Și aici e de educație, pentru că în România lumea nu înțelege sau se face că nu înțelege ce înseamnă domnia legii. Așa e cînd pe post de constituționaliști ai ofițeri acoperiți, care nu au publicat niciodată nimic în străinătate, dar ocupă spațiul la televizoare! De exemplu, nu doar că nu e un abuz al CCR că a eliminat-o pe dna Șoșoacă, ci o obligație, atunci cînd există o sesizare contra unui candidat anticonstituțional. Constituțiile moderne dau judiciarului dreptul de a cenzura din punct de vedere constituțional legile, se numește judicial review. Asta e domnia legii. Nimeni, nici elitele și nici poporul nu sînt suverane în mod absolut, ci doar suverane în limitele legii, și legea o interpretează CCR.

C.T.: Dar asta e acum de domeniul trecutului.

A.M.-P.: Nu e. Ciracii lui Nixon au plantat mecanisme de ascultare a oponenților, pe bani murdari, în primăvara lui 1972. În toamnă el s-a reales cu mare majoritate, deși ieșise scandal. Anchetele au durat și a trebuit să își dea demisia mai mult de un an mai tîrziu de teama suspendării, nu era urmărit penal și nu se votase contra lui, l-a dat afară pe procurorul general că nu îl apăra și următorul tot nu a avut ce face. Georgescu a declarat zero finanțe, asta e ilegal, înseamnă zero transparență, dacă i-a plătit cineva un drum, un poster, o emisiune, o sală de conferință, orice donație în natură, și aceea e finanțare. Să își facă statul datoria! Nu doar boții sînt problema, ci bătaia de joc evidentă la adresa regulilor de finanțare a campaniei electorale! Există mecanisme, și acum, și după ce a fost ales, dacă sîntem de partea Justiției și nu contra ei, iar după alegeri există o procedură de validare în care cîștigătorul poate fi invalidat dacă a făcut ceva ilegal. Noi avem un tur unu cîștigat de un candidat cu zero cheltuieli, deci cineva a trișat turul unu, înapoi la urne. Dar dacă ne isterizăm, dacă nu pricepem, dacă fiecare – cum face USR – își urmărește doar interesul de grup, riscăm să cadă tot barajul. Pe care, sigur, trebuie să-l reconstruim, dar după ce trece viitura. Nu te joci cu alegerile astea, ele pot aduce sfîrșitul lumii noastre, și numai proștii cred că trebuie întîi să omori pacientul ca să-l învii mai sănătos decît era.