Alina Mungiu-Pippidi: „Nu poţi conduce anticomunismul din vila lui Ceauşescu“

Reporter: Ai ceva împotriva unui Muzeu al Comunismului sau ceva împotriva lui Vladimir Tismăneanu?

Alina Mungiu-Pippidi: Am ceva contra rentelor la stat în­tr-un an cînd închidem spitale în loc să le dotăm. Oricine are dreptul să facă un muzeu privat, de exemplu, dar la noi lumea are idei exclusiv pe banii statului, şi cînd statul are bani de un singur lucru, şi acela e alocat dinainte unei persoane, asta e o rentă.  

E vorba dacă înţelegem lumea prin prisma Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă cu un patron unic şi toţi înrolaţi (şi Uniunea Scriitorilor e un bun exemplu) şi ieşim toţi la pensie de la anticomunism, sau dacă o concepem capitalist şi plural. Volodea Tismăneanu e un vechi şi drag prieten, dar pe o altă cale greşită, şi eu imi fac datoria să îi spun unde greşeşte. Aşa e între prieteni. Sînt probabil mai supărată pe el decît aş fi pe alţii pentru că vine din Occident, dar nu se poartă ca acolo, şi asta e rău pentru pedagogia de aici, sau ar înţelege că nu poţi conduce anticomunismul din vila lui Ceauşescu de pe Eliade.

 Rep: Cum ţi se pare ameninţarea lui Băsescu – să nu spun eu ce cred despre Pleşu?

A.M.-P.: Ce părere să aibă Băsescu, care în aceeaşi zi cu Pleşu îi angaja pe Claudiu Săftoiu şi pe Elena Udrea? Şi de ce în condiţiile astea părerea lui ar interesa pe vreun gentleman, vorba valetului Paspartu din Insula Purpurie a lui Bulgakov, personajul meu favorit? Ar fi frumos să îi lege vreun pact de loialitate, şi firesc. Nu se poate însă, pentru că Băsescu s-a dovedit genul care nu se consideră legat de un anumit comportament la el în casă, dar îi consideră legaţi pe ceilalţi să nu spună ce face el.

Rep: Mai primeşti ameninţări de la politicieni?

A.M.-P.: În ultimii ani, mai mult oferte. A plouat cu ameninţări cînd aveau cu ce mă ameninţa. Noroc că m-am ţinut de carte şi nu sînt ameninţabilă. Nici ofertabilă, la ce au ei de oferit. Capitalismul e bun la ceva.

Rep: Emil Boc ar tăia capete. Cine îl ia în serios?

A.M.-P.: Mă tem că nu e autorizat decît la propriul cap. Îmi pare rău de el.

Rep: Era să uit, Biserica în ce relaţii mai e cu tine?

A.M.-P.: Dacă e vorba de Biserica Ortodoxă, mi-a plăcut promptitudinea cu care a publicat un comunicat pe pagina 1 din Lumina cînd am observat că Papa a luat partea ţiganilor noştri expulzaţi, dar patriarhul nu, şi s-au plîns că patriarhul nu avea cum. În regulă, point taken. Sper însă că patriarhul are cum face ceva contra corupţiei generalizate, că morala e treaba Bisericii, nu doar a unor particulari ca mine. Am văzut eu prin Asia coaliţii de astea pentru binele public în care călugări budişti erau cot la cot cu organizaţii feministe şi sindicate muncitoreşti, şi mi-a rămas ini­ma acolo.