Altădată vedeta de necontestat a programelor permanente de breaking news care întrerup calupurile de publicitate pe televiziunile de știri, Agenția Națională de Integritate a căzut aproape în anonimat după arestarea preventivă a penultimului președinte, Horia Georgescu. Deși condusă tot de un tânăr de viitor, școlit puțin pe la Academia SRI, ANI nu mai joacă la PR ca-n vremurile bune, când împărțea gloria, aplauzele și felicitările cu DNA. E și riscant, de când procesul cu președintele țării, deși clar, a fost pierdut, dând o nouă definiție conflictului de interese și incompatibilității. A devenit riscant să te iei de primari încă în funcție și cu potențial politic. Nu știi niciodată când ți-o iei.
Poate de aceea, comunicatele ANI din ultima vreme se ocupă de primari ale căror mandate s-au terminat deja, uneori chiar de cinci ani. Sau ale căror situații de incompatibilitate ori de conflict de interese au intervenit în urmă cu patru sau cinci ani. Astfel, într-un comunicat din 15 iunie, ANI ne anunță că a descoperit, abia azi, în 2017, o stare de incompatibilitate și conflict de interese în cazul primarului din comuna Valea Buzăului, din judeţul Brașov. Stările respective (incompatibilitate și conflict de interese) datează cel târziu din 2013, când primarul era și președinte al comitetului director al unei asociații care a primit finanțare de la Primărie. Situația e destul de clară, dar ANI a descoperit-o după, iată, abia patru ani de când a încetat, primarul în cauză câștigând încă două mandate de atunci încoace. Desigur, după standardul Iohannis, declarat curat după o situație similară, omul e nevinovat, dar în România nu funcționează precedentul juridic, deci așteptăm decizia instanțelor.
Inspirându-se tot din trecut, ANI mai dă, pe 14 iunie, o grea lovitură: îl acuză pe fostul manager al Muzeului Național al Țăranului Român, Virgil Ștefan Nițulescu, de conflict de interese penal.
Conform specialiștilor de la ANI, Virgil Ștefan Nițulescu se face vinovat că a semnat, în calitate de manager, contracte cu soția sa, contracte în urma cărora aceasta a obținut venituri de ordin salarial.
În fapt, fostul manager al MNȚR a semnat contracte (căci asta este una dintre atribuțiile/îndatoririle unui manager) pentru curatoriatul unor expoziții de artă contemporană. E drept, cu soția sa. Situația este trasă la indigo după aceea în care managerul Teatrului “Nottara”, Mircea Diaconu, a semnat contracte de regie cu soția sa. Ca și acum, ANI, căreia i s-a desemnat din timp ținta, a emis un comunicat de presă despre un conflict de interese penal și a înaintat cauza și către procuratură. Ca urmare a acestor demersuri, Mircea Diaconu a demisionat din Senat, pentru a putea fi urmărit penal și judecat. Iar judecătorii l-au achitat de toate acuzațiile aduse de procurori și de ANI.
Cum am spus și anterior, în România nu funcționează precedentul juridic, iar practica judiciară nu este, nici azi, unificată. Dar nici judecătorii nu mai tremură în fața Securității de tip nou ca până în 2012, iar sentințele de bun-simț își fac din ce în ce mai des drum spre lumină.
Deja studentii nu mai au de ce sa faca „blatu”, calatoresc oficial gratuit pe toate caile ferate romane (apud PSD).