Acum trei sau patru ani lansam în online o idee de afaceri extrem de profitabilă dacă aş fi fost afiliat politic şi dacă aş fi ştiut cum să-mi apropii contracte cu instituţii şi firme de stat. Pe scurt, propuneam eventualilor parteneri să înfiinţăm o tipografie virtuală, pentru care să obţinem contracte avantajoase de pe la ministere, contracte constând în tipărirea electronică, dacă se poate spune aşa, a zeci de mii de broşuri, lifleţi, cataloage, afişe etc., etc. în format PDF. Noi doar ar fi urmat să încasăm banii şi să livrăm beneficiarului numărul exact de documente în format PDF care i-ar fi fost necesar, lăsând distribuţia pe capul domniei sale, al beneficiarului.
Ideea de afaceri a eşuat lamentabil, credeam eu, pentru că nu eram şi nici nu sunt afiliat politic, deci nu aveam şi nici nu am şanse să mă lipesc de contracte de la stat. S-ar mai fi putut, de asemeni, ca ideea să fie proastă sau prea străvezie, iar ăsta ar fi fost un bun motiv pentru care n-am devenit în aceşti patru ani regele de necontestat al contractelor pentru PDF-uri cu statul român.
Numai că, aruncând zilele astea un ochi pe SEAP, am descoperit că alţii au considerat ideea mea suficient de bună încât să facă o licitaţie prin care să achiziţioneze exact serviciile pe care doream eu să le ofer. Astfel, SC Electrica Furnizare SA, firmă cu capital integral de stat, anunţă că este dispusă să plătească timp de doi ani de zile, ca parte a unui acord-cadru, 14.284.800 de lei (adică 3.181.469 de euro) cu tot cu TVA firmei care va avea cea mai bună ofertă pentru „servicii de tipărire, împlicuire şi transmitere prin poşta electronică a facturilor de energie electrică şi a altor documente“. Adică, aşa cum sună numele licitaţiei, firma cu pricina ar trebui să facă exact asta: să tipărească documente, să le bage în plicuri, după care să trimită consumatorului factura pe e-mail, în format PDF. Şi toate astea, contra a aproape 4 milioane de euro.
De când am citit anunţul licitaţiei plâng încontinuu. Nu doar că nu am reuşit eu să pun pe picioare şmecheria asta, dar băieţii deştepţi din facturare mi-au şi şterpelit ideea. Totuşi, dacă le trimit pe e-mail, de ce Dumnezeu le mai şi împlicuiesc?
Nu cred ca e asa simpla treaba. Probabil e vorba de o aplicatie de web server, cu toate acareturile necesare: cont client cu posibilitate de raportare consum, trimitere de email-uri cu factura atasata (probabil la asta se referea implicuirea), etc.
Nu pot sa zic ca suma e mare pentru ca nu lucrez in domeniu, dar sunt sigur ca nu e o chestie care o poate face o firma de apartament cu 3-4 oameni.
Am intrat de curiozitate pe SEAP, sa vad ce-i cu licitatia asta. Am descarcat caietul de sarcini si-am crezut ca gasesc o clarificare la aberatia din titlul licitatiei. Insa peste tot apare sintagma „transmitere prin posta electronica”, desi la cerintele tehnice se specifica tipurile de imprimare acceptate (laser sau ink jet) si se mai specifica foarte clar si formatul plicurilor.