Cînd a refuzat să aprobe revocarea Laurei Codruța Kövesi, Iohannis a luat în calcul efectul în sondaje al mișcării, susținerea și medaliile de care se bucură doamna și faptul că ar putea-o martiriza prematur, împingînd-o în cursa pentru prezidențiale în același timp în care se hotărîse să intre și el. La doar ceva vreme distanță, lucrurile s-au schimbat îndeajuns încît revocarea să semene a reformă, nu a revoluție.
Așa se face că, după achitările și renunțările venite pe bandă rulantă în ultimele săptămîni, Iohannis va accepta calm decizia CCR din 30 mai și nu se va mai opune celui de-al doilea memoriu de revocare alcătuit de către Tudorel Toader. Deja, cu multă atenție și preocupare, Eduard Hellvig a început să așeze frumos în dosare dovezile cooperării ilegale dintre parchete și SRI, astfel încît după revocare să înceapă cît mai rapid și procesul de inculpare a contracandidatei.
Cum și-a creat cu grijă imaginea unui om care nu abuzează de Servicii, Iohannis va citi un discurs ferm, din care va reieși că el n-a știut nimic și că, pus în fața evidențelor, nu are ce altceva să mai facă decît să ceară o curățare din temelii a instituției numite DNA. Moment în care Toader va primi în plic și numele viitorului procuror-șef al instituției, pentru ca totul să meargă bine, să nu meargă rău.
Aveti foarte multe articole ok, dar la rubrica „Soapte” delirati grav.
Foarte probabil si posibil.