Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Atunci când ești președinte, nu trebuie să urmărești banii. Te urmăresc ei pe tine!

Zoom Atunci când ești președinte, nu trebuie să urmărești banii. Te urmăresc ei pe tine!

Joi, 8 februarie, prestigioasa publicație online hotnews.ro publică un articol prin care dezvăluie că un lobbyst american, Elliot Broidy, are din 2015 o firmă care produce sisteme militare de comunicații, iar această firmă a semnat un acord cu Romarm. Deși nu se știe ce conține acest acord, HotNews opinează că ar fi vorba despre contractul pentru achiziționarea de “Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTA”, un program de înzestrare a armatei în valoare totală de 180 de milioane de euro. HotNews mai spune că acest contract este răsplata venită din partea lui Dragnea pentru că Elliot Broidy l-ar fi invitat pe șeful PSD la întâlnirea cu Donald Trump, în ianuarie 2017. La vremea respectivă, tot HotNews scria că Dragnea ar fi plătit, de fapt, pentru respectiva întâlnire, aproximativ un milion de dolari. La un an distanță de la afirmația legată de plată, HotNews revine mult mai documentat și scrie că, de fapt, Broidy ar fi acoperit costurile prezenței lui Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu la Washington, la cina cu Trump. Iar Broidy ar fi făcut acest lucru pentru că are interese ca firma sa, Circinus, să obțină acel contract de 180 de milioane de euro. Informația a fost furnizată, cu o zi înainte de a apărea pe HotNews, și de prestigioasa publicație americană McClatchydc.com, care dă chiar mai multe detalii. Americanii de la McClatchydc.com citează și o “proeminentă expertă” din România, Caterina Preda, care spune că “Nu poți obține un contract în România fără aprobarea lui Dragnea”.

Chiar dacă proeminenta expertă

Caterina Preda, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București, e convinsă și i-a convins și pe proeminenții jurnaliști de la McClatchydc.com de faptul că toate contractele din România trebuie să aibă aprobarea lui Dragnea, există, totuși, o categorie de contracte care nu pot fi obținute fără aprobarea unei cu totul alte persoane.

Acestea sunt contractele de înzestrare a armatei, care nu pot fi obținute de către nici o firmă fără aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. CSAȚ este condus de către președintele României, domnul Klaus Iohannis, și ia hotărârile prin consens. Dacă președintele CSAȚ nu este de acord cu un contract de înzestrare a armatei, de exemplu, cum ar fi chiar această achiziție de 180 de milioane de euro, contractul nu se face.

Președintele României,

Excelența Sa domnul Klaus Iohannis, nu doar că are decizia în ceea ce privește contractele de înzestrare a armatei, dar s-a și arătat încă de la începutul mandatului său prezidențial extrem de preocupat de această problemă. De altfel, prima acțiune prezidențială după întoarcerea din vacanța de iarnă din 2014-2015 a fost semnarea unui acord între toate partidele politice prin care România se angajează, fără a fi consultat și Parlamentul, să aloce anual, începând cu 2017, 2% din PIB pentru armată.

Așa cum spuneam, aceasta a fost prima acțiune publică a președintelui Iohannis după depunerea jurământului, mesajele de Crăciun și Anul Nou, plecarea și întoarcerea din vacanță. Consecvent, domnul Iohannis a urmărit cu atenție și îngrijorare respectarea acestui acord semnat de șefii partidelor parlamentare din 2015, ignorând, în același timp, legea învățământului, care prevede acordarea a 6% din PIB pentru educație.

Dacă vizita la Trump

a lui Dragnea a fost însoțită, susțin HotNews, McClatchydc.com și Caterina Preda, de semnarea unui acord de 180 de milioane de dolari cu firma Circinus a lui Elliot Broidy, vizita lui Klaus Iohannis la Trump a fost însoțită de anunțul că România va achiziționa rachete Partiot în valoare de 3,9 miliarde de dolari. Contractele de achiziție de armament în valoare de peste 100 de milioane de euro nu pot fi făcute fără aprobarea Parlamentului României. Și, totuși, achiziția de rachete Patriot a fost anunțată ca certă în iunie 2017, anunțându-se, de asemeni, că prima tranșă de aproximativ 800 de milioane de dolari trebuie plătită până la finalul anului 2017. Și pentru că prima tranșă bătea la ușă, achiziția de rachete Patriot a fost aprobată de ambele Camere ale Parlamentului pe 20 și 21 noiembrie, după o scurtă dezbatere a legii în comisii, pe 20 noiembrie. Desigur, așa cum spune și proeminenta expertă Caterina Preda, Dragnea a aprobat acest contract.

Conform S&P Global Market Intelligence,

compania Raytheon, producătoarea sistemelor de rachete Patriot, obține din astfel de contracte un profit operațional de 14,3%. Asta înseamnă că din contractul inițial cu România, de 3,9 miliarde de dolari, din care Raytheon are partea leului, de 3,4 miliarde, compania americană va obține un profit de aproximativ 420 de milioane de dolari.

Chiar și pentru o companie americană, un profit de 420 de milioane de dolari este unul destul de mare, mai ales când, cu excepția SUA, nu mai ai decât 12 clienți la nivelul întregii lumi. Să prinzi unul și să-i iei banii presupune dispoziția de a cheltui în avans pentru lobby și, de ce nu, publicitate și PR. Numai că, oficial, Raytheon nu a cheltuit nici măcar un singur leu pentru publicitate și PR în România înainte de semnarea contractului și de virarea primei tranșe din bani.

În săptămâna 11-17 decembrie 2017,

România a plătit către Raytheon prima tranșă din contract, în valoare de 766 de milioane de dolari, fiind programat ca până la finalul lui 2017 să se achite încă 144 de milioane.

Cu siguranța că banii au intrat în cont, Raytheon a început campania publicitară prin care își propune să ne convingă că e bine să cumpărăm de la ei. După ce am cumpărat și după ce am plătit un sfert din valoarea contractului.

Astfel, pe 20 decembrie, în prestigioasa publicație online hotnews.ro a apărut primul articol publicitar al Raytheon, intitulat “România a cumpărat Patriot. Detalii despre avantajele achiziției”.

De atunci și până astăzi au mai apărut cel puțin trei articole publicitare ale Raytheon în prestigioasa publicație online HotNews. Tot din perioada post-plată a primei tranșe datează și pagina de Facebook “Sisteme Patriot”, care, promovându-și contra cost postările, informează publicul român despre avantajele achiziționării de rachete Patriot, la multă vreme după ce decizia de cumpărare a fost luată și la ceva vreme după ce a început să curgă șuvoiul de bani înspre producător. Dar dacă Raytheon vrea să plătească niște publicitate de care nu are nevoie, cine se poate opune?

În campania electorală din 2014,

PNL și PD au cheltuit oficial 7.291.000 de lei. PSD a cheltuit oficial 20.136.000 de lei. Acestea sunt cheltuielile declarate oficial, la Autoritatea Electorală Permanentă. În condițiile în care campaniile prezidențiale pentru Ponta și Iohannis au presupus un număr sensibil egal de afișe, panouri, prezențe online și în presă, precum și plăți nedeclarate către consultanții de campanie, estimările independente din piața de publicitate vorbesc despre costuri ale campaniei prezidențiale de aproximativ 10.000.000 de euro pentru fiecare dintre candidații ajunși în turul II.

Această sumă este mult mai apropiată de realitate și, de fapt, este și suma de care se apropie, conform modificărilor legislative făcute în 2016, cheltuielile pe care le va putea face în 2019 un candidat la prezidențiale. Conform legii, un candidat la funcția de președinte va putea cheltui pentru campania electorală din 2019 20.000 de salarii minime brute pe economie. Adică, la valoarea certă de azi a salariului minim, 38.000.000 de lei. Bani mulți, care trebuie strânși din timp.

Deși a apărut zvonul

că domnul Iohannis nu ar mai fi interesat de alegerile prezidențiale din 2019, fiind pe cale de a deveni președintele Consiliului European la sfârșitul anului viitor, părerea noastră este că, extrem de chibzuit, domnul președinte se pregătește deja pentru cheltuielile electorale de anul viitor.

“Nu trebuie să fii Mafalda ca să-ți dai seama că, atunci când vii în țara asta și întrebi de o agenție de publicitate, ambasada să-ți spună: uite, este o agenție care a făcut campanie președintelui!”. Aceste cuvinte aparțin unui important consultant de campanie electorală, Felix Tătaru, care a lucrat pentru campania electorală a lui Traian Băsescu din 2004, dar și pentru campania electorală a aceluiași din 2009. Declarația însă este din 2006, când a fost întrebat cum se face că pentru obținerea contractului pentru Roșia Montană a fost recomandat de ambasada Canadei. Firma care obținuse respectivul contract se numește GMP și are un lung istoric de publicitate și consultanță electorală.

Ei bine, dacă vă așteptați ca la finalul acestui articol să citiți că Raytheon a ales GMP pentru a-și face în România o publicitate de care nu are absolut deloc nevoie, ne vedem nevoiți să vă înșelăm așteptările.

P.S. Firma care se ocupă de campania în România a Raytheon, producătorul rachetelor Patriot, se numește Chapter 4 Romania.

Acționarii Chapter 4 Romania sunt Chapter 4 Viena, Ioana Mănoiu și Felix Tătaru.

Felix Tătaru a fost principalul consultant electoral al lui Klaus Iohannis în 2014, a lucrat pentru PNL în 2016 și va lucra din nou pentru PNL și Klaus Iohannis în 2019.

3 comentarii

  1. #1

    Al dracu’ Tătaru ăsta, nu vă dă bugete de publicitate, ghinion😂

  2. #2

    coincidente dom’le. simple coincidente.
    planeta asta, sa nu mai zic de tara asta, este condamnata. ar fi cineva naiv sa creada ca asta se intampla doar in Romania.
    ar fi chiar pacat sa fi aparut viata inteligenta in forma Homo Sapiens doar pe Pamant

  3. #3

    Și de ce să nu luăm serios în seamă aceste „detalii”?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale