Pe buza mormîntului, Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție strînge la piept dosarul Codruței Kövesi. Îl va lua cu ea în abisul casării și al uitării, și astfel, odată cu ultima lopată de pămînt, va fi astupat, definitiv, împreună cu alte dosare periculoase, portretul de infractoare al șefei Parchetului European.
În ianuarie 2021, un judecător de la ÎCCJ i-a dat termen procuroarei Adina Florea de la SIIJ, care lucra la cazul Kövesi, să finalizeze dosarul pînă la 1 aprilie: ori o trimite în judecată, ori clasează cazul. O grabă sută la sută politică, avînd în vedere că în democrația românească anchetele se întind pe cinci-zece-cincisprezece ani fără ca cineva să se îngrijoreze și să impună termene. În realitate, Codruța începe munca la șefia Procurorului European și nu-și dorește s-o întrebe penalii din UE de ce ea însăși e penală.
Adina Florea nu a încheiat ancheta în cazul Kövesi. Așa a și răspuns Înaltei Curți: „În dosarul menționat nu a fost adoptată o soluție“. O mai fi avînd nevoie de timp, pesemne, că pe martorul și acuzatorul principal, Sebastian Ghiță, nu l-a putut interoga.
Kövesi a fost pusă sub acuzare pentru luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă în speța aducerii în țară a lui Nicolae Popa de la FNI exact cînd i-a trebuit lui Băsescu, în turul doi la prezidențialele din 2009. Unele fapte – cum ar fi mărturia mincinoasă că l-ar fi întîlnit pe Ghiță doar în situații oficiale – nici nu mai aveau nevoie de cercetare, fiindcă presa era plină de poze din crama fugarului. Altele, cum ar fi luarea de mită, bazate pe facturi și ordine de plată puse la dispoziție de denunțător, poate că ar mai fi cerut timp. Dar așa, ca impresie generală, cazul Kövesi are un aer de evidență și de claritate rar întîlnit în spețele penale.
Cu toate astea, dosarul va fi clasat, iar Codruța va fi scoasă de sub urmărirea penală. Camera Deputaților a votat deja desființarea SIIJ, urmează s-o voteze Senatul și gata. Întrebarea care se pune e: oare chiar n-a reușit procuroarea Adina Florea să termine ancheta?
Nici vorbă. Faptele erau simple și ușor de demonstrat. Numai că, în tradiția ultimilor cincisprezece ani, dosarele politice au nevoie de sprijin politic. Dosarele care au anchetat sau au băgat la pușcărie politicieni și magistrați au avut mereu sprijinul celorlalți politicieni și magistrați. Cu atît mai mult dosarul Codruței Kövesi (care cumula calitățile de magistrat și politician) a avut nevoie de sprijin politic. Numai că sprijinul politic pe care l-au oferit Dragnea și Tudorel Toader a fost slab și mai degrabă periculos. Iar după ce însuși Dragnea a ajuns la pușcărie, Adina Florea s-a trezit singură și înconjurată. Așa că a făcut singurul lucru care-i putea salva pielea: a lăsat dosarul într-un fișet și s-a făcut că plouă.
Între dosarele care vor urma în mormînt SIIJ se află și cel al judecătoarelor Maria Morar și Corina Dașoveanu, zise „judecătoarele lui Iohannis“. Doamnele au semnat decizia prin care, în 2007, i s-a acordat Forumului Democrat al Germanilor din România, prezidat de actualul președinte al țării, întregul patrimoniu al organizației naziste Grupul Etnic German, cu încălcarea flagrantă a legilor statului român și a Convenției de armistițiu din 12 septembrie 1944. Primarul de atunci al Sibiului, Klaus Iohannis, căruia i-a fost adresată cererea, a cedat, în baza acelei sentințe ilegale, zeci de imobile către organizația președintelui FDGR, Klaus Iohannis.
De acum, aceste dosare vor dormi somnul de veci pe fundul gropii, alături de oasele strigoiului SIIJ, care va bîntui multă vreme nopțile marilor conducătorilor penali ai vremurilor noastre.
