Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Avion, cu motor, dacă ninge eu nu zbor!

Zoom Avion, cu motor, dacă ninge eu nu zbor!

În timp ce pe televizoarele nației curgea un clip tembel, în care Guvernul României se lăuda că România e prima țară în care un om s-a ridicat de la sol cu un aparat mai greu decât aerul și că tot în România s-a inventat motorul cu reacție, la baza aeriană de la Borcea, patru avioane F16 Falcon își suflau în aripi și băteau mărunt din roți, încercând să învingă gerul. Nu l-au învins, așa că au ratat zborul programat pentru parada militară de 1 Decembrie din București. Cam în același timp, unuia dintre tancurile participante la paradă i s-a blocat o șenilă, blocând, de asemeni, pentru o vreme, întreaga coloană care trebuia să treacă pe sub Arcul de Triumf.

Pe 23 noiembrie 1918,

locotenentul Vasile Niculescu, însoțit de căpitanul Victor Precup, se îmbarcă într-un avion Farman 40 și zboară de la Iași până pe Câmpia Libertății de la Blaj, ducând niște documente de la Marele Cartier General Român pentru Consiliul Naţional Român. Pe 24 noiembrie 1918, aceiași doi ofițeri zboară de la Blaj la Iași, ducând un alt set de documente și vestea că Marea Adunare Națională de la Alba Iulia va avea loc pe 1 decembrie.

La începutul campaniei militare din 1916, Corpul Aerian Român avea în dotare 55 de avioane Farman 40, dintre care operaționale erau 38. De asemeni, Corpul Aerian Român mai avea în dotare, în 1916: 5 Farman HF.20 (dintre care două operaționale), 12 Caudron G.3 (4 operaționale), mai multe tipuri de Nieuport și alte câteva tipuri de avioane mai puțin importante. Atunci, chiar fără să aibă sofisticarea unui F16, avioanele aviației militare române decolau și la sfârșit de noiembrie, început de decembrie, chiar dacă piloții zburau în cabine deschise la temperaturi de -40 de grade Celsius.

Motivul oficial

pentru care cele patru F16 nu s-au mai ridicat în aer de la baza Borcea și nu au mai participat la parada de la București a fost acela că pista era înghețată. Mai mulți cunoscători ne-au spus, ulterior, tuturor, că explicația este justificată și că la baza de la Borcea se mai întâmplă destul de des acest fenomen, fiind o bază amplasată în câmp, expusă capriciilor naturii. În plus, avioanele F16 sunt mai sensibile, cică, decât MiG-urile 21 și există pericolul ca la decolare să aspire corpuri străine de pe pistă (în cazul ăsta, gheață) și să facă poc. Ceea ce, desigur, nu-și dorea nimeni, mai ales de ziua națională.

Chiar dacă politicienii

sunt cei care, în ultimă instanță, și-au dat acordul pentru achiziționarea avioanelor F16, ni se spune mereu că, de fapt, cei care au decis nevoile armatei române în materie de avioane au fost specialiștii militari și că, din punctul lor de vedere, România nu putea cumpăra un avion mai bun. Atunci când s-a discutat achiziția de avioane multirol, discuția a fost, ca de obicei, lipsită de transparență. Până la urmă, România a cumpărat 12 avioane F16 MLU 5.2 din Portugalia, la mâna a treia, plătind pentru aceste avioane 628 de milioane de euro. La vremea respectivă, a fost agreată această achiziție din Portugalia președintelui CE la acea vreme, José Manuel Barroso. Unii spun că am fi ieșit mult mai bine dacă am fi cumpărat 12 din cele 155 de F16 ale grecilor, care erau în mare nevoie de bani. Dar poate că așa s-au aliniat planetele.

În acest moment,

avioanele F16 cumpărate de către România nu sunt pe deplin operaționale. Pentru ca Escadrila 53 să fie declarată complet operațională, trebuie ca toți piloții de acolo să aibă minimum 140 de ore de zbor pe F16. Încă nu este cazul. Și mai trebuie ca muniția folosită de avioane să se afle pe stoc. Ceea ce, de asemeni, nu este cazul. Cea mai mare parte din rachetele AMRAAM (unul singur dintre tipurile de rachete ce vor înzestra avioanele românești) de care au nevoie cele 12 F16 ale noastre vor ajunge în România de-abia în 2020, de la același furnizor atât de drag nouă: Raytheon.

Raytheon este marele câștigător

al ambiției lui Klaus Iohannis de a cheltui 2% din PIB-ul României pentru armată. Pe lângă echiparea F16 cu rachete AMRAAM și alte câteva afaceri de mai mică amploare, Raytheon a dat lovitura vânzând României șapte sisteme Patriot, într-un contract a cărui valoare ajunge la 4 miliarde de dolari fără TVA.

Până acum, România a plătit deja peste două miliarde de dolari, pentru trei sisteme Patriot din cele șapte contractate.

Dar țineți-vă bine: primul din aceste patru sisteme (din șapte) deja plătite va sosi în țară de-abia după jumătatea anului 2019 și va deveni operațional de-abia pe finalul anului 2020. Asta, în condițiile în care primul sistem a fost achitat încă din noiembrie 2017.

Avem, așadar,

șapte sisteme de rachete Patriot pe care nu le avem, de fapt. Avem 12 avioane F16 care, de fapt, pot fi folosite doar pentru antrenamente până prin 2020, dacă nu și mai mult, când vom avea și piloți suficient de pregătiți, dar și armamentul necesar pentru a le folosi fie și la poliție aeriană.

În cazul în care ne-ar ataca, pe cale aeriană, vreun inamic, nu putem spera decât că o va face vara, dacă nu cumva pistele topite sunt, la fel, împotriva F16 ca și cele înghețate. Dar dacă nu putem să ridicăm avioanele de la sol, nu-i nimic: îi vom ataca pe inamici direct și nimicitor cu contractele cu Raytheon, din care, pe alocuri, se mai înfruptă Felix Tătaru, consilierul de imagine al președintelui Iohannis. Iar atunci când noi ne vom ataca inamicii înarmați cu respectivele contracte, ei vor fi obligați să se prăbușească, așa cum se întâmplă în toate clipurile de succes cu maneliști cheltuitori.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

romania100
Editoriale
  • O, ce veste minunate!

    11 decembrie 2018

    Ultraliberalul Macron s-a comportat ca un peștișor de acvariu dispus să facă ordine în ocean. Adică să-i scutească pe marii rechini de taxa pe pradă și să le mărească guvizilor […]

  • Manu militari

    11 decembrie 2018

    Un grup organizat de generali SRI înfășurat, ca un fular de postav, în jurul președintelui Iohannis, la Alba Iulia. O imagine-stigmat, rămasă pe umărul Centenarului, în lipsă de altceva mai […]

  • Cel mai lent din curtea școlii

    11 decembrie 2018

    În decembrie 2015, Klaus Iohannis era pe val. Sărbătorea un an de la preluarea mandatului prezidențial și reușise să scape de guvernul PSD condus de Ponta, instalând un guvern tehnocrat. […]

  • În mahalalele istoriei

    4 decembrie 2018

    În vreme ce stafia miliardarului Soros stă cu ochii pe fostele țări socialiste ca nu cumva guvernanții să bage nechezol în rația noastră de libertate, Karl Marx și-a scos și […]

  • Cîinii de pază ai Securității

    4 decembrie 2018

    Samsarul agrar Adrian Rădulescu, valetul moșierului de la Nana și fost parlamentar PDL, a recunoscut controlul serviciilor asupra listelor de candidați. “Nu l-am adus noi, l-au adus Serviciile și ni […]

bt
romania100