Trezit parcă din beția pensiei de Geoană, pe care l-a făcut din două miștocăreli, Băsescu și-a regăsit apetitul pentru viața publică odată cu alegerile prezidențiale. Conjunctura îi e favorabilă, căci s-a scurs destul praf de uitare peste cele două minunate mandate ale sale. În plus, cum ne învață istoria recentă, la noi oricând se poate mai rău. Iar asta nu poate însemna decât că, după două mandate de Iohannis, în mintea multora Băse a redevenit un tip cool, digerabil, ba chiar un om în gura căruia să te uiți după sfaturi. Și, spre norocul nostru, omul e plin de sfaturi, chiar dacă nu i le cere nimeni. Mai devreme s-a trezit vorbind despre necesitatea ca Nicu și Lenuța să se pună la masă, cu scopul declarat ca unul dintre ei să se retragă, pentru ca celălalt să aibă șanse de a intra în turul doi. Ceea ce, sigur, poate fi un calcul electoral, însă nu capacitatea lui de analiză electorală l-a făcut să-și miște mânuțele pe tastatură ci, văleu, pentru că „altfel, riscaţi să menţineţi ţara în mâna USL (PSD – PNL) şi a unor moguli care deţin putere economică şi mediatică şi care prin marionetele lor candidate la prezidenţiale vor să controleze deplin şi justiţia”.
Probabil că omul își resimte, totuși, vârsta. Nu de alta, dar alegerile prezidențiale n-au cum să schimbe majoritatea Parlamentară și, implicit, Guvernul. Orice rupere a alianței PSD-PNL și trimiterea unuia dintre cele două partide în opoziție înseamnă fie un guvern minoritar, fie cooptarea la guvernare a celui puțin unuia dintre partidele extremiste, AUR, POT sau SOS.
Cât despre controlul asupra Justiției, poate că nu e chiar punctul forte al mandatelor Băsescu…
Și-atunci nu poți să te nu te întrebi, oare e bun sau nu un endorsement al lui Băse pentru oricare dintre cei doi?!
4.016 vizualizări
