Mecanismul european de Redresare și Reziliență avea menirea inițială să ajute țările membre UE să-și revină după șocul economic provocat de pandemia din anii 2020-2021. Nu trebuie să confundăm programul de redresare și reziliență cu sprijinul punctual, subvențiile și compensările acordate la nivel european sau la nivelul fiecărei țări pentru populație sau anumite industrii și domenii ale economiei afectate de lockdown-urile din pandemie. PNRR-urile fiecărei țări membre UE ar fi trebuit să aducă banii europeni pentru sprijinirea unor domenii industrial-economice, să facă mai rapid tranziția spre un viitor mai greu de zdruncinat de accidente precum COVID-ul, să pregătească economiile statelor membre pentru economia „verde“ și cât mai digitalizată gândită de către birocrații de la Bruxelles.
De asemeni, pentru că era evident că fondurile din mecanismul de Redresare și Reziliență nu vor ajunge pentru nevoile reale sau închipuite ale fiecărei țări, că acești bani nu vor putea suplini lipsa de viziune comună, lipsa de viziune națională și diferențele de dezvoltare între Vest și Est, de exemplu, UE a gândit plafoane procentuale maxime pentru anumite domenii și, de asemeni, a împărțit banii pe care-i poate accesa fiecare țară în granturi – fonduri nerambursabile – și împrumuturi. În general, cam jumătate din sumă o reprezintă granturile, jumătate împrumuturile.
România, știm asta cel puțin din lunga serie de articole despre PNRR din Cațavencii, s-a lăcomit copios. În prima fază, deși se anunțase clar că suma totală alocată României (granturi + împrumuturi) este de 29,18 miliarde de euro, Cristian Ghinea a prezentat la Bruxelles un PNRR în valoare de 40 de miliarde de euro. Pe care și l-a primit instantaneu peste botic.
La a doua tragere, același Cristian Ghinea a prezentat un plan de toți banii disponibili, respectiv 29,18 miliarde de euro. Comisia Europeană a recomandat României (crezând, probabil, că vorbim despre o democrație și că PNRR-ul prezentat a fost pus în dezbatere la nivel național sau a fost măcar discutat în Parlament) să nu acceseze și partea de împrumuturi, care se ridică la 14,94 miliarde de euro. Cristian Ghinea, vorbind, fără a fi mandatat în acest sens, în numele întregului popor român, a respins recomandarea CE și a mers all-in. Între timp, refăcându-se unele calcule legate de creșterile economice ale țărilor UE, partea de granturi din PNRR-ul românesc s-a redus cu 700 de milioane de euro. Noul PNRR a ajuns la 28,5 miliarde de euro, partea de împrumuturi rămânând neatinsă, adică 14,94 miliarde, în timp ce partea de granturi a scăzut de la 14,24 miliarde la 13,54 miliarde de euro.
Am mai scris despre proiecte de care ne puteam lipsi și care sunt finanțate din împrumuturi. Sunt, în general, lucruri ce nu au nici cea mai mică legătură cu redresarea economică, socială sau industrială, cu reziliența, cu pregătirea pentru viitorul apropiat. Dar am descoperit că bătaia de joc merge atât de departe încât am ajuns să împrumutăm bani pentru a finanța cercetări filologice și filosofice fără nici cea mai mică legătură nu ceea ce înseamnă redresarea sau cu pregătirea pentru șocurile economice ale viitorului.
Reamintim: următoarele programe vor fi finanțate din bani împrumutați! Nu este vina universităților sau a cercetătorilor că au aplicat pentru aceste finanțări, este vina celor care au alcătuit PNRR-ul că au permis ca banii împrumutați să fie cheltuiți astfel.
Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu a obținut finanțări din componenta de împrumuturi a PNRR pentru proiectele de cercetare: „Rețele de (dis)asemănări: circulația literaturilor romanice occidentale în Europa de Est (NETSIM)“ – proiect în valoare de 1.48 milioane de euro; „Măsurarea Tragediei: difuzia geografică, morfologia comparativă și analiza computațională a formei tragice europene“ – 1,2 milioane de euro; „Teoretizarea (sub)periferiilor: strategii de sincronizare în critica literară și culturală sud-est europeană“ – 1,2 milioane de euro; „Acoperirea și receptarea conflictului ruso-ucrainean în mass-media poloneză, română și engleză: un studiu comparativ al discursului critic cu recomandări pentru formarea în jurnalism“ – 1,2 milioane de euro. Iar Universitatea „Babeș-Bolyai“ a obținut 1.489.405 de euro pentru cercetarea „Filosofia în Europa socialistă târzie: practici teoretice în fața policrizei“. Și astfel de proiecte mai sunt, finanțate din cele 183 de milioane de euro împrumutați de către România prin PNRR pentru cercetare.
Filologia, filosofia, științele umaniste, în general, nu trebuie neglijate, iar cercetările în domeniu sunt, desigur utile. Dar a împrumuta zeci de milioane de euro pentru a studia ce s-a întâmplat cu filosofia în Europa de Est în perioada socialistă sau pentru a studia ce a scris presa despre războiul din Ucraina, ei bine, asta este o aberație criminală, în condițiile în care domenii vitale pentru cetățeni rămân subfinanțate sau chiar nefinanțate.
3.926 de vizualizări
…si cand te gandesti ca s-a inoculat ca, cu Europa nu-i de jucat, te purica la sange pe ce se duc banii. Purica pe naiba! Poate reluati seria foiletoanelor despre Oradea, orasul trotuarelor ingustate, lipsei pistelor de biciclete pe strazi proaspat reabilitate, toate astea pentru a face loc zeului automobil, pus pe un piedestal de electoratul fidel. Aproba Europa asa ceva, in contrast cu tot ce se face in Occident, unde se reda spatiul detinut in trecut de masini, pietonilor si biciclistilor? Ma indoiesc ca stiu ce aproba, daca aproba! Nu vom sti niciodata dimensiunea corectiilor, si pentru ca presa nu face investigatii profunde pe tema asta, doar se precizeaza. Noroc cu pnrr-ul asta, ce sa zic…
încercați sa aflați cine sunt directorii de proiect….
Sa mai „mananca” si gura lor ceva, ca din putul gandirii unor „filozofi” nu iese „nimica”….
Studiile de fezabilitate plătite cu”jde milioane au ajuns la concluzia că nici PNRR nu este oportun pentru a face o autostradă București-Brașov.
Corect, cât timp batem câmpii și lăfrăm la lună, în loc să ne teleportăm. Engage!