În ziua apariției revistei noastre, cam 150.000 de familii vor sta cu ochii beliți și dîrdîind, în așteptarea rezultatelor la evaluarea națională. Acolo unde s-au obținut note între 9,50 și 10, lucrurile sînt aproape clare. De ce spun „aproape“? Păi, motivul e simplu. Liceele visate, alea de top, nu sînt suficiente. Din cîte am aflat, la pîndă mai stau vro 2.000 de elevi din afara Bucureștiului, așa că lupta pentru „Lazăr“, „Vianu“, „Coșbuc“ & co. va fi una pe viață și pe moarte. Se va lăsa cu depresii, cu zbierete, cu proteste, cu pile și petiții. Dar, tanda pe manda, locurile se vor umple, iar liceele din rîndul doi, ăla de la geam, nu-s nici ele de lepădat. Cei cu note între 9 și 9,50 și-au făcut socotelile și au bifat conștiincioși școlile mai puțin strălucitoare, dar cît de cît sigure. De bine, de rău, se face carte și acolo, profii știu și pot, iar uneori mediul e mai sigur, mai puțin periculos decît la „Caragiale“ ori la Școala Centrală. Problemele încep de la 8,50 în jos.
Dar, înainte de a le numi, v-aș întreba: voi cu ce note ați intrat la liceu? Din cîte îmi aduc aminte, n-am fost chiar ultimul cu 8,60, 8,70, au mai fost după mine, pînă la 7, cel puțin jumătate dintre candidați. Am vorbit cu mai mulți părinți și toți, pe rînd, mi-au relatat că nu a fost așa o sperietoare, că s-au pregătit, e adevărat, dar nu au spart vreun record cu mediile obținute. Așa ar trebui să fie și acum. N-ai fost în primii 5.000? Nici în primii 6.000? 7.000? Mergi, copile, la un liceu mai mic, mai modest, că n-o fi moarte de om.
Moarte de om nu-i, dacă ai noroc, da’ nici bine nu e. De ce? Pentru că, dragii moșului, în învățămîntul gimnazial și liceal de la noi nu mai există clasa de mijloc. Adică aceea nici prea-prea, nici foarte-foarte. Clasa care studiază geografia și biologia, ori fizica și chimia, istoria și filozofia, mizilicuri. Nu, toată lumea e călare pe română și matematică. Să fiu iertat, dar nu cred. Nu cred, nici să mă tai, cum se face că intră la liceu cu note babane și ies de acolo tîrîș-grăpiș. Le pune ceva în manuale? În mîncare? În tot acest timp, liceele de periferie scot subproduse, oameni fără nici o calificare și fără nici o direcție, dacă facem abstracție de bande, droguri și foarte puțin rock&roll. Aș vrea să pot da un răspuns, dar, deocamdată, nu-l am.