Cu alcoolul e clar: ai băut, ai suflat în fiolă, Poliția îți reține permisul după numărul de pahare. Dacă ai trecut de 0,8 la mie, ai ca bonus un dosar penal cu risc de pușcărie. Nu e nimic de adăugat, legea e clară, alcoolul nu poate fi confundat cu alte substanțe, adică nu poți să zici că ai mîncat mere și aparatul te scoate bețiv. Pe cînd aparatul care măsoară iarba, cocaina, metamfetamina și alte substanțe puse în vînzare de dealeri poate da erori. Dacă ai luat anumite medicamente, cum ar fi cele cu ibuprofen, de pildă, aparatul Drug Test te poate scoate drogat. Poliția îți retrage permisul pînă cînd vin datele de la IML, iar tu, dacă depinzi cu munca de carnet, rămîi șomer. Căci testele antidrog nu doar că durează luni în șir, dar există, pe deasupra, o incapacitate instituțională pentru efectuarea lor.
Asta zice, pe scurt, OUG 84/2024, lansată recent de Guvern: poți rămîne fără permis dacă iei pastile de răceală și, în plus, nu ai căi de atac imediate, adică nu poți să contești măsura pe durata efectuării testelor complete în laboratoare speciale. Și i-ați putut vedea la televizor pe autorii acestei dramatice inepții, șefii Poliției Române, cu secretarul de stat Despescu în frunte, ținînd-o langa cu Vlad Pascu, drogatul care a ucis oameni cu mașina la 2 Mai și care a inspirat aceste noi măsuri.
Consumul de droguri în creștere e o realitate, după cum o realitate e și creșterea accidentelor rutiere cu victime, ca urmare a acestui consum. Numai că OUG 84 e o lege strîmbă, elaborată de șmecheri, care nu elimină cauza, ci limitează libertatea și extinde posibilitatea de abuz.
A crescut consumul de droguri pentru că Ministerul de Interne, Poliția și Serviciile nu fac mare lucru ca să oprească traficul. România a devenit poartă de intrare pentru marile transporturi de cocaină încă de acum două decenii. Acum, de cinci-șase ani, această poartă e aurită și încrustată cu diamante, iar binefacerile ei se revarsă în valuri peste marii complici din statul român. Marfa intră în cantități uriașe prin Portul Constanța, cel pe care «vor să ni-l ia olandezii ca să nu le distrugem Rotterdamul“. Așa cum scriam în repetate rînduri, în portul Constanța doar un vapor din trei e vămuit cît de cît, iar o parte din banii acestei tradiții mafiote se distribuie politic și instituțional la întreaga rețea de protecție. Marfa mai intră pe la Sfîntu Gheorghe și Sulina, în momentele în care sistemele radar sînt oprite pentru revizie, iar pachetele pot fi debarcate pe plajă în deplină siguranță, beneficiind de tăcerea înspăimîntată și bine plătită a martorilor locali. Uneori, pe plajă mai rămîn cîteva zeci de kile de cocaină, dar nu e nici o problemă, căci anchetele Poliției nu duc, prin definiție, nicăieri. În această revistă s-a scris cu mult curaj despre aceste filiere, prin care intră regulat în țară tone de droguri de mare risc, cu complicitatea instituțiilor care ar fi trebuit să le combată. Dar curajul n-a adus nici o anchetă oficială. Dimpotrivă, a adus doar procese pe care sistemul a avut grijă să le pierdem.
Înăsprirea măsurilor antidrog pentru șoferi e o farsă, o prestidigitație care vrea să dea impresia că Poliția chiar se ocupă de droguri. Nu se ocupă. Dacă s-ar ocupa, n-ar fi atîta marfă pe piață, n-ar fi vînzare la vedere, la poarta liceelor, în cluburi, pe stradă, oriunde vezi mai mult de trei tineri împreună. Își imaginează cineva că toată această operațiune, care aduce sute de milioane de euro în buzunarele atîtor șefi, s-ar putea desfășura fără protecție? Așa ziceam și noi.
1 comentariu