Sinaia – Poartă numele căpeteniei otomane Sinai Pașa, care, după bătălia de la Călugăreni, s-a retras pe Valea Prahovei, la adăpostul unei coloane de mașini care circulau bară la bară între Comarnic și Bușteni.
Sărata Monteoru – Puțini știu că îndrăgita stațiune balneară din județul Buzău își trage numele de la o celebră omletă în care bucătarul a scăpat prea multă sare. În anii ’90 se vorbea despre o posibilă înfrățire cu Sovata, de pe urma căreia să se nască o stațiune nouă: Sovata Monteoru.
Cap Aurora – Stațiunea a apărut pe un fost teren agricol care aparținea CAP-ului din comuna constănțeană Aurora.
Vama Veche – Primele petreceri la malul mării au apărut atunci când vameșii n-au știut ce să facă cu o captură mare de cannabis și i-au dat foc, însă nu oricum, ci abia după ce au ciopârțit mugurii de marijuana și i-au rulat în țigarete lungi, pe care le-au aprins la un capăt, pentru a trage din ele la capătul celălalt, cu scopul de a întreține arderea.
Poiana Brașov – Locul unei vechi și cunoscute escrocherii: turistului care ajunge la recepție i se spune că i se vinde hotelul, dar de fapt banii ăia pe care-i dă el reprezintă cazarea pe două nopți.
Slănic Moldova – Conține din start o trimitere la două chestii după care nu e nimeni înnebunit: sare și Moldova. E genul de stațiune în care mergi ca să spui la final: „Hai, mă, că și acasă e bine. Ce-mi trebuie mie concediu? Ia, că la anul nu mai plec nicăieri!”.
Predeal – Numit și Bușteniul Ardealului, aici se găsea pe vremuri un punct de trecere a frontierei din Austro-Ungaria în Regatul României, unde călătorii erau puși în gardă în felul următor: „Ascultă, monșer, dacă încă nu s-a inventat automobilul, asta nu înseamnă că e liber și că se circulă bine până la Comarnic”.