Sătui să se audă despre ei doar de 1 Decembrie,
grupul de cercetători ai inutilității din Consiliul Local Alba Iulia au decis că orașul nu are destule monumente și că unul în plus, plasat fix în mijlocul Cetății Vauban, are să atragă mii, dacă nu milioane, de pelerini din toate cele șapte colțuri ale globului. Dar ce să facă? – s-au gîndit ei o vreme. Că din 200.000 de lei noi nu poți face mare lucru, mai ales că trebuie să-i rămînă ceva și lui Danil Sabău (băiatul ăla, am mai scris noi despre el, de s-a lipit la toate contractele, în valoare de zeci de milioane de euro, pentru renovarea Cetății). În plus, Turn Eiffel există deja la Paris, Big Ben la Londra, Statuie a Libertății la New York, iar Cartof în Țeapă găsești și-n București. Deci oamenii s-au decis asupra unei piramide. Una mai mică, normal, că doar nu e îngropat în ea vreun Tutankhamon, ci doar niște amărîți de 50.000 de euroi din bani publici.
Acum, însă, poate vă întrebați care e semnificația piramidei
și ce caută ea într-o cetate de secol XVIII, proaspăt renovată. Stați liniștiți, că și noi ne întrebăm, și probabil că și cei care au plătit-o se întreabă.
Există însă cîteva variante de lucru. Kitschoșenia ar putea să reprezinte victoria lui Danil Sabău, bugetofagul-șef al orașului, în lupta sa cu banii publici. De asemenea, dacă ne gîndim că orașul e condus de unul dintre ultimii primari ai PDL, am putea gîndi că cei din partid își pregătesc trecerea în lumea de dincolo a politicii. Că, deh, tot aveam nevoie de un loc în care să ascundem atîtea și atîtea mumii ale politicii.
Cu o piramidă nu se face însă primăvară,
așa că la Alba Iulia au apărut și niște palmieri. Nu mulți, dar e un început. De data asta însă, e vorba de un cadou al unei firme. Adică, după ce vreo cîțiva ani au tot tărăgănat atribuirea contractului de întreținere a spațiilor verzi, Sport Turism SRL – din comuna 23 August, Constanța – a primit purcoiul de peste un milion anual pentru plantat de panseluțe și udat de gazon în zona centrală, zona Cetății. Asta după ce salubritatea pe tot orașul a încăput pe mîna unor băieți și mai deștepți de la Constanța, Polaris-ul lui Eduard Martin. Și, de bucurie, cei de la Sport Turism au “donat” niște astfel de palmieri, plantați lîngă intrarea în Cetate.
Acum, tot ce-i mai trebuie orașului ăstuia e niște nisip și ieșire la mare. Chestie care, la cum se zdrobesc aici banii publici, nu e chiar imposibilă. Mai ales dacă ajunge primar unul mic de se vrea omul marilor proiecte și, Doamne ferește, îi vine ideea unui canal navigabil Mureș – Dunăre – Marea Neagră.