La prezidențiale s-a format deja un pluton de disperați care au furat startul. Ciolacu, Ciucă și Geoană s-au departajat de restul turmei și aleargă din răsputeri cu un an înainte să înceapă concursul. Aleargă cu steroizii la vedere, cu bugetele bălăngănindu-li-se între picioare. Gonesc cu acea nerușinare de pe vremea FSN-ului, regăsită acum în carnețelul lui Hrebenciuc, iar pe buci au imprimate palmele consultanților româno-americano-israelieni.
Ciucă strigă în gura mare că acceptă candidatura înainte ca PNL să i-o fi propus oficial. Geoană pare să fi uitat de NATO și-i trimite lui Stoltenberg, de la București, doar lista cu absențe nemotivate. Scrie cărți, ține discursuri pe unde apucă, își face sondaje în care-i zdrobește pe ceilalți și își repetă mesajul de mulțumire din ziua victoriei. Ciolacu e pe avion mai ceva ca Iohannis: Israel, Kiev, Cairo, Malaga, se pregătește de America. E mai des la televizor decît maestrul Cristoiu din Găgești și răspunde la întrebări chiar mai lingușitoare decît cele adresate lui Iohannis. Toți trei desfășoară o activitate furibundă de postări plătite pe rețelele sociale, toți trei au echipe de campanie supradimensionate care gîfîie deja de efort.
Fiecare, însă, își face socotelile greșit. Ciucă speră la ceva inimaginabil, și anume să ajungă în turul doi. E visul reîncălzit al marilor politicieni de calibrul Vioricăi Dăncilă, care, vă amintiți, și-a propus, din poziția de candidată a celui mai mare partid, să iasă pe locul doi. Ciolacu e votat de doar 57% din alegătorii PSD, ceea ce înseamnă mai puțin de 15% din totalul alegătorilor activi. Turul doi poate deveni pentru el o necalificare sau o înfrîngere în deplasare. Cît despre Geoană, el pare fericit că-i întrece pe toți în sondaje, dar uită că nu are în spate un partid care să stea cu ochii pe cei care numără voturile și anunță rezultatul.
Deși e o întrecere lungă ca o alergare de fond, plutonul acestor hămesiți de putere a început sprintul prea devreme. AUR încă nu și-a anunțat candidatul și e de presupus că Simion va avea atîta minte încît să nu se desemneze pe sine însuși. Din zona biroului politic răzbat zvonuri că sînt în căutarea unui candidat cu față umană, care să cîștige orice comparație cu cei trei pretendenți aflați deja în alergare. Acestui candidat i se poate alătura, la un semn, electoratul Dianei Șoșoacă, iar de aici încolo doar surpriza și nebunia mai pot fi limitele acestui spectacol.
Dacă la Parlament partidele extremiste nu au șanse să facă o majoritate și să propună premierul, la întrecerea prezidențială lucrurile se pot schimba. Odată ajuns acolo, candidatul dacilor suveraniști poate răsturna calculele raționale, dacă are norocul să dea peste un adversar de care s-au plictisit alegătorii. Căci valoarea și talentul lui Decebal zac în patru din trei români.
1 comentariu